LEGE Nr. 44 din 28 aprilie 1992pentru aderarea Romaniei la Aranjamentul de la Haga privind depozitul international de desene si modele industriale, din 6.11.1925, cu modificarile si completarile ulterioare.

___________________________________ ________________ __________ _______ _____ ___ __ _

EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 95 din 15 mai 1992

ART. 1
Romania adera la Aranjamentul de la Haga privind depozitul international de desene si modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de la Haga din 28 noiembrie 1960, completat prin Actul complementar de la Stockholm din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979.

ART. 2
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va indeplini in Romania atributiile si procedurile prevazute in aranjament.

ANEXA 1

ACTUL DE LA HAGA (Traducere) 28 noiembrie 1960

ART. 1
1) Statele contractante sint constituite in Unirea Speciala pentru Depozitul International al Desenelor si Modelelor Industriale.
2) Numai statele membre ale Uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale pot fi parti ale prezentului aranja- ment.

ART. 2
In sensul prezentului aranjament, trebuie sa se inteleaga prin:
- Aranjamentul din 1925 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul international al desenelor sau modelelor industriale din 6 noiembrie 1925;
- Aranjamentul din 1934 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul international al desenelor sau modelelor industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit la Londra la 2 iunie 1934;
- prezentul aranjament - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul international al desenelor sau modelelor industriale, asa cum rezulta din prezentul act;
- regulament - Regulament de aplicare a prezentului aranjament;
- Biroul International - Biroul uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale;
- depozit international - un depozit efectuat pe linga Biroul international;
- depozit national - un depozit efectuat pe linga administratia nationala a unui stat contractant;
- depozit multiplu - un depozit care contine mai multe desene sau modele;
- stat de origine a unui depozit international - statul contractant in care solicitantul are o intreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa sau, daca solicitantul are astfel de intreprinderi in mai multe tari contractante, acela dintre statele contractante pe care l-a desemnat in cerere; daca nu are o astfel de intreprindere intr-un stat contractant, statul in care isi are domiciliul; daca nu isi are domiciliul intr-un stat contractant al carui resortisant;
- stat care efectueaza examinare de noutate - un stat a carui legislatie nationala prevede un sistem care contine o cercetare si o examinare prealabila din oficiu, efectuate de administratia sa nationala si care au ca obiect noutatea desenelor sau modelelor depuse.

ART. 3
Resortantii statelor contractante sau personale care, fara a fi resortisanti unuia dintre aceste state, sint domiciliate sau au o intreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa pe teritoriul unuia dintre statele respective, pot depune desene sau modele pe linga Biroul international.

ART. 4
1) Depozitul international poate fi efectuat la Biroul international;

1 - direct sau
2 - prin intermediul administratiei nationale a unui stat contractant, daca legislatia acestui stat o permite.

2) Legislatia nationala a oricarui stat contractant poate cere orice depozit international pentru care acest stat este considerat stat de origine sa fie prezentat prin intermediul administratiei sale nationale. Nerespectarea unei astfel de dispozitii nu afecteaza efectele depozitului international in celelalte state contractante.

ART. 5
1) Depozitul international cuprinde o cerere, una sau mai multe fotografii sau orice alte reprezentari grafice ale desenului sau modelului, precum si dovada de plata a taxelor prevazute de regulament.
2) Cererea contine:

1 - lista statelor contractante in care solicitantul cere ca depozitul international sa-si produca efectele;
2 - desemnarea obiectului sau obiectelor carora desenul sau modelul le este destinat sa fie incorporat;
3 - daca solicitantul doreste sa revendice prioritatea prevazuta la art. 9, indicarea datei, a statului si a numarului depozitului care da nastere dreptului de prioritate;
4 - orice alte informatii prevazute de regulament.

3) a) Cererea mai poate contine:

1 - o scurta descriere a elementelor caracteristice ale desenului sau modelului;
2 - o declaratie in care sa se indice numele adevaratului autor al desenului sau modelului;
3 - o cerere de aminare a publicarii asa cum este prevazut la art. 6 alin. 4.

b) Exemplare sau machete ale obiectului caruia ii este incorporat desenul sau modelul pot, de asemenea, sa fie anexate cererii.

4) Un depozit multiplu poate contine mai multe desene sau modele destinate a fi incorporate in obiecte care figureaza in aceeasi clasa a clasificarii internationale a desenelor sau modelelor, vizata la art. 21 alin. 2) cifra 4.

ART. 6
1) Biroul international tine Registrul international al desenelor si modelelor si procedeaza la inregistrarea depozitelor internationale.
2) Depozitul international este considerat ca fiind intocmit la data la care Biroul international a primit cererea dupa toate formele legale, taxele care se platesc o data cu cererea si fotografiile sau orice alte reprezentari grafice ale desenului sau modelului sau, daca ele nu au fost primite simultan la data la care a fost indeplinita ultima dintre aceste formalitati. Intregistrarea poarta aceeasi data.
3) a) Pentru fiecare depozit international, Biroul international publica intr-un buletin periodic:

1 - reproduceri in alb-negru sau, la cererea solicitantului, reproduceri color, fotografii sau orice alte reprezentari grafice depuse;
2 - data depozitului international;
3 - informatiile prevazute de regulament.

b) Biroul international trebuie sa trimita, in cel mai scurt termen, buletinul periodic administratiilor nationale.

4) a) Publicarea prevazuta la alin. 3) lit. a) este, la cererea solicitantului, aminata pe timpul perioadei cerute de acesta. Aceasta perioada nu poate depasi un termen de 12 luni incepind cu data depozitului international. Totusi, daca este revendicata o prioritate, data de incepere a acestei perioade este data prioritatii.
b) In timpul perioadei prevazute la lit. a) de mai sus, solicitantul poate, in orice moment, sa solicite publicarea imediata sau sa-si retraga depozitul.Retragerea depozitului poate fi limitata numai la unu sau mai multe state contractante si, in caz de depozit multiplu, la o parte din desenele sau modelele cuprinse in depozitul respectiv.
c) Daca solicitantul nu plateste in termenele stabilite taxele care se impun inaintea expirarii perioadei prevazute la lit. a) de mai sus, Biroul international procedeaza la radierea depozitului si nu face publicarea la alin. 3) lit. a).
d) Pina la expirarea perioadei prevazute la lit. a) de mai sus, Biroul international pastreaza la secret inregistrarea unui depozit insotit de o cerere de publicare aminata si publicul nu poate sa ia cunostinta de nici un document sau obiect referitor la respectivul depozit.Aceste dispozitii se aplica fara limitare de timp, chiar daca solicitantul si-a retras depozitul inaintea expirarii respective perioade.

5) Cu exceptia cazurilor prevazute la alin. 4), publicul poate lua cunostinta de registru, ca si de toate documentele si obiectele depuse la Biroul international.

ART. 7
1) a) Orice depozit inregistrat la Biroul international produce, in fiecare dintre statele contractante desemnate de catre solicitant in cererea sa, aceleasi efecte, numai daca toate formalitatile prevazute de legea nationala pentru obtinerea protectiei au fost indeplinite de catre solicitant si numai daca actele administrative prevazute in acest scop au fost perfectate de catre administratia acestui stat.
b) Sub rezerva dispozitiilor art. 11, protectia desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit inregistrat la Biroul international este reglementata in fiecare dintre statele contractante prin dispozitiile legii nationale care se aplica, in respectivul stat, desenelor sau modelelor industriale a caror protectie este revendicata pe calea depozitului national si pentru care toate formalitatile au fost indeplinite si toate actele administrative au fost perfectate.
2) Depozitul international nu produce efecte in statul de origine daca acestui stat nu prevede acest lucru.

ART. 8
1) In pofida dispozitiilor art. 7, administratia nationala a unui stat contractant, a carui legislatie nationala prevede refuzul protectiei ca urmare a unei examinari administrative din oficiu sau ca urmare a opunerii unui tert, trebuie, in caz de refuz, sa faca cunoscut, intr-un termen de 6 luni, Biroul international, ca desenul sau modelul nu corespunde exigentelor pe care aceasta legislatie le impune in plus fata de formalitatile si actele administrative prevazute la art. 7 alin. 1). Daca refuzul nu este notificat in termen de 6 luni, depozitul international produce efectele sale in statul respectiv incepind cu data acestui depozit. Totusi, in orice stat contractant care examineaza noutatea, daca nu a fost notificat nici un refuz, in cursul termenului de 6 luni, depozitul national, pastrindu-si in acelasi, timp prioritatea, produce efecte in respectivul stat cu expirarea termenului de mai sus, numai daca legislatia nationala nu prevede o data anterioara pentru depozitele intocmite la administratia sa nationala.
2) Termenul de 6 luni prevazut la alin. 1) trebuie sa fie calculat cu incepere de la data la care administratia nationala a primit numarul buletinului periodic in care s-a publicat inregistrarea depozitului international. Administratia nationala trebuie sa faca cunoscuta aceasta data la cererea oricaror terti.
3) Solicitantul are aceleasi mijloace de recurs impotriva deciziei de respingere din partea administratiei nationale prevazute la alin. 1) ca in cazul in care si-ar fi depus desenul sau modelul la aceasta administratie; in orice caz, decizia de refuz trebuie sa poata face obiectul unei reexaminari sau unui recurs.Notificarea deciziei trebuie sa indice:

1 - motivele pentru care s-a stabilit ca desenul sau modelul nu corespunde exigentelor legii nationale;
2 - data prevazuta la alin. 2);
3 - termenul acordat pentru a cere o reexaminare sau sa se inainteze un recurs;
4 - autoritatea careia aceasta cerere sau acest recurs ii pot fi adresate.

4) a) Administratia nationala a unui stat contractant a carui legislatie nationala prevede dispozitii de natura celor prevazute la alin. 1) si care cer o declaratie care sa indice numele adevarului creator al desenului sau modelul, sau o descriere a respectivului desen sau model, poate cere ca, intr-un termen care nu poate fi mai mic de 60 de zile incepind de la trimiterea cererii in acest sens, prin aceasta administratie, solicitantul sa transmita, in limba in care a fost redactata cererea depusa la Biroul international:

1 - o declaratie care indica adevaratul creator al desenului sau modelului;
2 - o scurta descriere care subliniaza elementele caracteristice esentiale ale desenului sau modelului asa cum apar ele in fotografii sau alte reprezentari grafice.

b) Nici o taxa nu este perceputa de catre administratia nationala pentru remiterea unei astfel de declaratii sau descrieri, sau pentru eventuala lor publicare prin grija acestei administratii.

5) a) Fiecare dintre statele contractante, a caror legislatie nationala prevede dispozitii de natura celor prevazute la alin. 1), trebuie sa informeze Biroul international despre aceasta
b) Daca legislatia unui stat contractant prevede mai multe sisteme de protectie a desenelor sau modelelor si daca unul din aceste sisteme prevede un examen de noutate, dispozitiile prezentului aranjament, referitoare la statele care practica un asemenea examen, nu se aplica, decit in ceea ce priveste acest sistem.

ART. 9
Daca depozitul international al desenului sau modelului este intocmit intr-o perioada de 6 luni de la primul depozit al aceluiasi desen sau model in unul dintre statele membre ale Uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale si daca prioritatea este revendicata pentru depozitul international, data prioritatii este aceea a primului depozit.

ART. 10
1) Depozitul international poate fi reinnoit la fiecare 5 ani printr-o singura plata, in cursul ultimului an al fiecarei perioade de 5 ani, a taxelor de reinnoire fixate de regulament.
2) Prin intermediul varsamintului unei suprataxe stabilite de regulament, este acordat un termen de garantie de 6 luni pentru reinnoirile depozitului international.
3) in momentul platii taxelor de reinnoire trebuie sa indice numarul depozitului international si, daca reinnoirea nu trebuie sa fie efectuata pentru toate statele contractante in care depozitul este pe punctul de a expira, acele state in care reinnoirea trebuie sa fie efectuata.
4) Reinnoirea poate fi limitata numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse in depozitul multiplu.
5) Biroul international inregistreaza si publica reinnoirile.

ART. 11
1) a) Durata protectiei acordate de catre un stat contractant desenelor sau modelelor care au facut obiectul unui depozit international nu poate fi mai mica de:

1 - 10 ani incepind cu data depozitului international, daca acest depozit a facut obiectul unei reinnoiri;
2 - 5 ani cu incepere de la data depozitului international in absenta unei reinnoiri.

b) Cu toate acestea, daca, in virtutea dispozitiilor legislatiei nationale a unui stat contractant care examineaza noutatea, protectia incepe la o data posterioara celei a depozitului international, duratele minime prevazute la lit. a) sint calculate tinind cont de punctul de curgere a protectiei in respectivul stat. Faptul ca depozitul international nu este reinnoit decit o singura data nu efectueaza cu nimic durata minima a protectiei astfel definite.

2) Daca legislatia unui stat contractant prevede, pentru desenele sau modelele care au facut obiectul unui depozit national, o protectie a carei durata, cu sau fara reinnoire, este mai mare de 10 ani, o protectie cu o durata egala este acordata in acest stat pe baza depozitului international si a reinnoirilor la desenele sau modelele care au facut obiectul unui depozit international.
3) Orice stat contractant poate, in legislatia sa nationala, sa limiteze durata protectiei desenelor sau modelelor care au facut obiectul unui depozit international la duratele prevazute la alin. 1).
4) Sub rezerva dispozitiilor de la alin. 1) lit. b), protectia ia sfirsit, in statele contractante, la data expirarii depozitului international, numai daca legislatia nationala a acestor state nu dispune ca protectia sa continue dupa data expirarii depozitului international.

ART. 12
1) Biroul international trebuie sa inregistreze si sa publice orice schimbare care afecteaza proprietatea unui desen sau unui model care face obiectul unui depozit international in vigoare. Se intelege ca transferul proprietatii poate fi limitat la drepturile care decurg din depozitul international numai in unul sau mai multe state contractante si, in cazul depozitului multiplu, numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse in respectivul depozit.
2) inregistrarea prevazuta la alin. 1) produce aceleasi efecte ca in cazul in care ar fi fost efectuata de catre administratiile nationale ale statelor contractante.

ART. 13
1) Titularul unui depozit international poate, prin intermediul unei declaratii adresate Biroului international, sa renunte la drepturile sale pentru toate statele contractante sau numai pentru un anumit numar dintre ele si, in cazul depozitului multiplu, numai pentru o parte a desenelor si zonelor si modelelor cuprinse in respectivul depozit.
2) Biroul international inregistreaza declaratia si o publica.

ART. 14
1) Un stat contractant nu poate cere, pentru recunoasterea dreptului, ca un semn sau mentiune a depozitului desenului sau modelului sa fie pus pe obiectul care reprezinta acest desen sau model.
2) Daca legislatia nationala a unui stat contractant prevede aplicarea unei mentiuni speciale cu orice alt scop, statul respectiv va trebui sa considere aceasta cerinta ca indeplinita daca toate obiectele prezentate publicului cu autorizatia titularului dreptului asupra desenului sau modelului, sau etichetele cu care sint prevazute aceste obiecte poarta mentiunea speciala internationala.
3) Trebuie sa fie considerata ca mentiune speciala internationala simbolul D (litera majuscula D intr-un cerc) insotita fie:

1 - de indicarea anului depozitului international si a numelui sau abrevierii uzuale a numelui solicitantului, fie
2 - de numarul depozitului international.

4) Simpla aplicare a mentiunii speciale internationale pe obiecte sau etichete nu poate in nici un fel sa fie interpretata ca implicind renuntarea la protectie sau la dreptul de autor sau la orice alt titlu cind, in absenta unei astfel de mentiuni, aceasta protectie poate fi obtinuta.

ART. 15
1)Taxele prevazute de regulament cuprind:

1 - taxele pentru Biroul international;
2 - taxe pentru statele contractante desemnate de catre solicitant, si anume

a) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante;

b) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante care efectueaza examinarea noutatii si implica plata unei taxe pentru a efectua aceasta examinare

2) Pentru un aceleasi depozit, taxele platite pentru un stat contractant, in virtutea dispozitiilor alin. 1) cifra -2- lit. a), sint scazute din suma totala a taxei prevazute la alin. 1) cifra -2- lit. b), cind aceasta ultima taxa devine obligatorie pentru respectivul stat.

ART. 16
1) Taxele pentru statele contractante prevazute la art. 15 alin. 1), cifra - 2- sint percepute de catre Biroul international care, in fiecare an, le varsa statelor contractante desemnate de catre solicitant.
2) a) Orice stat contractant poate declara Biroului international ca renunta sa ceara taxele suplimentare prevazute la art. 15 alin. 1) cifra -2- lit. a) in ce priveste depozitele internationale pentru care alte state contractante care au subscris la aceeasi renuntare, sint considerate state de origine.
b) El poate subscrie la acelasi renuntari in ceea ce priveste depozitul international pentru care el este recunoscut stat de origine.

ART. 17
Regulamentul de executie fixeaza detaliile de aplicare a prezentului aranjament si mai ales:

-1- limbile si numarul de exemplare in care cererea depozitului trebuie sa fie formulata, precum si indicatiile pe care trebuie sa le contina cererea;
-2- sumele, datele de scadenta si modul de plata a taxelor destinate Biroului international si statelor, inclusiv limitarile impuse taxei prevazute pentru statele contractante care efectueaza o examinare a noutatii;
-3- numarul, formatul si alte caracteristici ale altor reprezentari grafice ale fiecaruia dintre desenele sau modelele depuse;
-4- lungimea descrierii elementelor caracteristice ale desenului sau modelului;
-5- limitele si conditiile in care exemplarele sau machetele obiectelor care reprezinta obiectele care reprezinta desenul sau modelul pot fi anexate cererii;
-6- numarul desenelor sau modelelor care pot fi cuprinse in depozitul multiplu si alte dispozitii care se refera la depozitul multiplu;
-7- orice problema privind publicarea sau distribuirea buletinului periodic, prevazut la art. 6 alin. 3) lit. a), inclusiv numarul de exemplare ale buletinului care sint date in mod gratuit administratiilor nationale, ca si numarul de exemplare care pot fi vindute la pret redus acestor administratii
-8- procedura notificarii de catre statele contractante a deciziilor de refuz prevazute la art. 8 alin. 1), ca si procedura privind comunicarea si publicarea unor decizii prin grija Biroului international;
-9- conditiile in care trebuie sa fie efectuate, de catre Biroul international, inregistrarea si publicarea schimbarilor ce efectueaza proprietatea unui desen sau model prevazut la art. 12 alin. 1), ca si renuntarile prevazute la art. 13;
-10- destinatia data documentelor si obiectelor legate de depozite care nu mai sint susceptibile de reinnoire.

ART. 18
Dispozitiile prezentului aranjament nu impiedica revendicarea aplicarii de dispozitii mai largi, care ar fi acordate de legislatia nationala a unui stat contractant, si nu afecteaza in nici un fel protectia acordata operelor artistice si operelor de arta aplicata, prin tratate si conventii internationale, asupra dreptului de autor.

ART. 19
Taxele Biroului international, platite pentru servicii prevazute pentru prezentul aranjament, trebuie sa fie fixate astfel:
a) venitul lor sa acopere toate cheltuielile serviciului international al desenelor si modelelor, precum si toate cheltuielile care sint cerute de pregatirea si organizarea reuniunii Comitetului International al Desenelor sau Modelelor sau de conferintele de revizuire a prezentului aranjament;
b) sa permita mentinerea fondului de rezerva prevazut la art. 20.

ART. 20
1) se constituie un fond de rezerva, al carui plafon se ridica la 250.000 franci elvetieni. Acesta poate fi modificat de catre Comitetul International al Desenelor sau Modelelor, prevazut la art. 21 de mai jos.
2) Fondul de rezerva este format din excedentele de incasare de la serviciul international al desenelor si modelelor.
3) a) Totusi, de la intrarea in vigoare a prezentului aranjament, fondul de rezerva este constituit prin varsamint, de fiecare stat, dintr-o cotizatie unica, calculata pentru fiecare dintre ele, in functie de numarul de unitati ce corespund clasei careia ii apartine, in conformitate cu art. 13 alin. 8) al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale.
b) Statele care vor deveni parti la prezentul aranjament, dupa intrarea sa in vigoare, vor trebui sa plateasca in mod egal o cotizatie unica. Aceasta va fi calculata dupa principiile formulate la alineatul de mai sus in asa fel incit toate statele, oricare ar fi data cind vor deveni parti la aranjament, sa plateasca aceeasi contributie pe unitate.
4) In cazul in care valoarea totala a fondului de rezerva ar depasi plafonul prevazut, surplusul va fi periodic repartizat statelor contractante, proportional cu cotizatia unica platita de fiecare dintre ele, pina la concurenta sumei totale a acestei cotizatii.
5) Cind cotizatiile unice au fost integral rambursate, Comitetul International al Desenelor sau Modelelor poate decide sa nu mai fie cerute cotizatii unice statelor care vor deveni, ulterior, parti la aranjament.

ART. 21
1) S-a creat un Comitet International al Desenelor sau Modelelor alcatuit din reprezentantii ai tuturor statelor contractante.
2) Acest comitet are urmatoarele atributii:

-1- stabileste regulamentul interior;
-2- modifica regulamentul de executie;
-3- modifica plafonul fondului de rezerva prevazut la art. 20;
-4- stabileste clasificarea internationala a desenelor si modelelor;
-5- studiaza probleme referitoare la aplicarea si la revizuirea eventuala a prezentului aranjament;
-6- studiaza toate celelalte probleme referitoare la protectia internationala a desenelor si modelelor;
-7- se pronunta asupra rapoartelor anuale de gestiune a Biroului international si da directive generale acestui birou privind exercitarea functiilor i se cuvin in virtutea prezentului aranjament;
-8- stabileste un raport asupra cheltuielilor previzibile ale Biroului international pentru fiecare perioada trienala ce urmeaza.

3) Deciziile comitetului sint luate cu majoritate de patru cincimi dintre membrii prezenti sau reprezentanti si care voteaza in cazurile prevazute la cifrele -1-, -2-,-3- si -4- ale alin. 2) si cu majoritatea simpla in toate celelalte cazuri. Abtinerea nu este considerata ca vot.
4) Comitetul este convocat de catre directorul Biroului international:

-1- cel putin o data la 3 ani;
-2- oricind, la cererea unui tert dintre statele contractante, sau, in caz de nevoie, la initiativa directorului Biroului international sau a Guvernului Confederatiei Elvetiene.

5) Cheltuielile de transport si de cazare ale membrilor comitetului cad in sarcina guvernelor lor.

ART. 22
1) Regulamentul poate fi amendat de comitet in virtutea art. 21 alin. 2) cifra -2- sau prin procedura scrisa prevazuta la alin. 2) de mai jos.
2) In caz de recurgere la procedura scrisa, amendamentele sint propuse de catre directorul Biroului international prin scrisoare circulara adresata tuturor statelor contractante.Amendamentele sint considerate ca adoptate daca, in termen de un an de la comunicarea lor, nici un stat contractant n-a facut cunoscuta opozitia sa.

ART. 23
1) Prezentul aranjament ramine deschis pentru semnare pina la 31 decembrie 1961.
2) El va fi ratificat si instrumentele de ratificare vor fi depuse pe linga Guvernul Olandei.

ART. 24
1) Statele membre ale Uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale, care nu au semnat prezentul aranjament, vor fi admise sa adere la el.
2) Aceasta aderare va fi notificata pe cale diplomatica Guvernului Confederatiei Elvetiene si, prin aceasta, guvernelor tuturor statelor contractante.

ART. 25
1) Orice stat contractant se angajeaza sa asigure protectia desenelor si modelelor industriale si sa adopte, conform constitutiei sale, masurile necesare pentru aplicarea acestui aranjament.
2) In momentul depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, un stat contractant trebuie sa fie in masura, conform legislatiei sale nationale, sa dispuna ca dispozitiile prezentului aranjament sa produca efecte.

ART. 26
1) Prezentul aranjament va intra in vigoare la expirarea unui termen de o luna de la data trimiterii, de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene, statelor contractante, a notificarii depunerii celor zece instrumente de ratificare sau de aderare, dintre care cel putin celor patru state care, la data prezentului aranjament, nu sint parti nici la aranjamentul din 1925, nici la Aranjamentul din 1934.
2) Prin urmare, depunerea instrumentelor de ratificare si de aderare va trebui sa fie notificata statelor contractante de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene. Aceste ratificari si aderarii isi vor produce efectele la expirarea termenului de o luna de la data trimiterii acestor notificari numai daca in caz de aderare, nu a fost indicata o data posterioara in instrumentul de aderare.

ART. 27
Orice stat contractant poate, oricind, sa notifice Guvernului Confederatiei Elvetiene ca prezentul aranjament este aplicat tuturor sau unei parti a teritoriilor pentru care el asigura relatii internationale. Guvernul Confederatiei Elvetiene informeaza despre aceasta toate statele contractante si aranjamentul se aplica in mod egal teritoriilor desemnate in notificare, la o luna dupa trimiterea comunicarii facute de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene statelor contractante, numai daca nu a fost indicata o data posterioara de notificare.

ART. 28
1) Orice stat contractant are posibilitatea sa anuleze prezentul aranjament in numele sau propriu sau in numele tuturor sau al unei parti a teritoriilor care ar fi facut obiectul notificarii prevazute la art. 27, printr-o notificare adresata Guvernului Confederatiei elvetiene. Aceasta anulare produce efecte la expirarea termenului de un an de la primirea sa de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene.
2) Anularea prezentului aranjament de catre un stat contractant nu revoca obligatiile pe care le-a contractat in ceea ce priveste desenele sau modelele care au facut obiectul unei inregistrari internationale inainte de data la care anularea devine efectiva.

ART. 29
1) Prezentul aranjament va fi supus la revizuiri periodice, in vederea introducerii de ameliorari de natura sa perfectioneze protectia care rezulta din depozitul international al desenelor sau modelelor.
2) Conferintele de revizuire vor fi convocate la cererea Comitetului International al Desenelor sau Modelelor sau cel putin a majoritatii statelor contractante.

ART. 30
1) Mai multe state contractante pot oricind sa notifice Guvernului Confederatiei Elvetiene ca, in conditiile precizate de aceasta notificare:

-1- o administratie comuna se substituie administratiei nationale a fiecareia dintre ele;
-2- trebuie sa fie considerate ca un singur stat pentru aplicarea art. 2-17 ale prezentului aranjament.

2) Aceasta notificare nu poate produce efect decit dupa 6 luni de la data trimiterii comunicarii care este facuta de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene celorlalte state contractante.

ART. 31
1) Numai prezentul aranjament leaga, in relatiile lor reciproce, statele parti in acelasi timp la prezentul aranjament si la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934. Totusi, respectivele state vor fi obligate, in cadrul relatiilor reciproce, sa aplice dispozitiile Aranjamentului din 1925 sau cele ale Aranjamentului din 1934, dupa caz, desenelor sau modelelor depuse Biroului international anterior datei la care prezentul aranjament le leaga in relatiile lor reciproce.
2) a) Orice stat parte, in aceleasi timp, la prezentul aranjament si la Aranjamentul din 1925 este obligat sa se conformeze dispozitiilor Aranjamentului din 1925 in relatiile sale cu statele care nu sint parti decit la Aranjametul din 1925, numai daca respectivul stat nu a denuntat Aranjamentul din 1925.
    b) Orice stat parte, in aceleasi timp, la prezentul aranjament si la Aranjamentul din 1934 este obligat sa se conformeze dispozitiilor Aranjamentului din 1934 in relatiile sale cu statele care nu sint parti decit la Aranjamentul din 1934, numai daca respectivul stat nu a denuntat Aranjamentul din 1934.
3) Statele care nu sint parti decit la prezentul aranjament nu au nici o obligatie fata de statele care sint parti la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, fara a fi parti, in aceleasi timp, la prezentul aranjament.

ART. 32
1) Semnarea si ratificarea prezentului aranjament de catre un stat parte, la data prezentului aranjament, la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, ca si aderarea la prezentul aranjament al unui asemenea stat vor fi considerate ca semnare si ratificare a protocolului anexat la prezentul aranjament sau ca aderare la respectivul protocol, numai daca respectivul stat n-a subscris la o declaratie expresa in sens contrar, in timpul semnarii sau depunerii instrumentului sau de aderare.

2) Orice stat contractant, care a subscris la declaratia prevazuta la alin. 1), sau orice alt stat contractant care nu este parte la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, poate semna protocolul anexat prezentului aranjament sau sa adere la el. In timpul semnarii sau depunerii instrumentului sau de aderare el poate declara ca nu se considera legat prin dispozitiile alin. 2) a) sau alin. 2) b) ale protocolului; in acest caz, celelalte state parti la protocol nu sint obligate sa aplice, in relatiile lor cu statul care a facut uz de acest drept, dispozitia care a facut obiectul acestei declaratii. Dispozitiile art. 23-28 inclusiv se aplica prin analogie

ART. 33
Prezentul act va fi semnat intr-un singur exemplar, care va fi depus la arhivele Guvernului Olandei. O copie legalizata va fi transmisa de acesta din urma guvernului fiecaruia dintre statele care au semnat prezentul aranjament sau care au aderat la el.
 

PROTOCOL
Statele parti ale prezentului protocol au cazut de acord asupra celor ce urmeaza:

1. Dispozitiile prezentului protocol se aplica desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit international si pentru care unul dintre statele parti la respectivul protocol este considerat stat de origine.
2. In ceea ce priveste desenele sau modelele prevazute la alin. 1 de mai sus:
a) durata protectiei acordate de statele parti la prezentul protocol desenelor sau modelelor prevazute la alin. 1 de mai sus nu poate fi mai mica de 15 ani de la data prevazuta la art. 11 alin. 1) a) sau b), dupa caz;
b) aplicarea unei mentiuni de rezerva pe obiectele carora le sint incorporate desenele sau modelele sau pe etichetele cu care sint prevazute aceste obiecte nu poate in nici un caz sa fie ceruta de catre statele parti la prezentul protocol, fie pentru exercitarea, pe teritoriul lor, a dreptului care decurg din depozitul international, fie cu orice alt scop.
 

ANEXA 2
ACTUL COMPLEMENTAR DE LA STOCKHOLM (traducere) din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979
 

ART. 1
Definitii

In sensul prezentului act complementar, trebuie sa se inteleaga, prin Actul din 1934, actul semnat la Londra, la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul international al desenelor si modelelor industriale;
- Actul din 1960, actul semnat la Haga, la 28 noiembrie 1960, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul international al desenelor si modelelor industriale;
- Actul aditional din 1961, actul semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961, aditional la Actul din 1934;
- Organizatia, Organizatia Mondiala de Proprietate Intelectuala;
- Biroul international, Biroul International de Proprietate Intelectuala;
- director general, directorul general al organizatiei;
- Uniune speciala, uniunea de la Haga, creata prin aranjamentul de la Haga la 6 noiembrie 1925 privind depozitul international de desene si modele industriale si mentinuta prin Actele din 1934 si 1960 si prin Actul aditional din 1961, ca si prin prezentul act complementar.

ART. 2
Adunarea

1) a) Uniunea speciala are o adunare compusa din tarile care au ratificat prezentul act sau au aderat la el.
b) Guvernul fiecarei tari este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.
c) Cheltuielile fiecarei delegatii sint suportate de guvernul care a desemnat-o.
2) a) Adunarea:

(i) trateaza toate problemele privind mentinerea si dezvoltarea Uniunii speciale si aplicarea aranjamentului sau;
(ii) da Biroului international directive privind pregatirea conferintelor de revizuire, tinind cont de observatiile legale ale tarilor Uniunii speciale care nu au ratificat prezentul act sau nu au aderat la el;
(iii) modifica regulamentul de aplicare si fixeaza cuantumul taxelor referitoare la depozitul international al desenelor si modelelor industriale;
(iv) examineaza si aproba raporturile si activitatile directorului general referitoare la Uniunea speciala si ii da directivele utile privind problemele Uniunii speciale;
(v) fixeaza programul, adopta bugetul bienal al Uniunii speciale si aproba conturile de lichidare;
(vi) adopta regulamentul financiar al Uniunii speciale;
(vii) creeaza comitete de experti si grupe de lucru pe care le considera utile la realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
(viii) decide care sint tarile membre ale Uniunii speciale si care sint organizatiile internationale neguvernamentale si interguvernamentale care pot sa fie admise la reuniunile sale in calitate de observatori;
(ix) adopta modificarile art. 2-5;
(x) intreprinde orice alta actiune corespunzatoare, cu scopul de a atinge obiectivele Uniunii speciale;
(xi) se achita de orice fel de alte sarcini pe care le implica prezentul act complementar.

b) Asupra problemelor care intereseaza in egala masura si alte uniuni administrate de organizatie, adunarea statueaza modul in care se poate lua cunostinta de opinia Comitetului de coordonare al organizatiei.

3) a) Fiecare tara membra a adunarii dispune de un vot.
b) Jumatate din tarile membre ale adunarii constituie cvorumul.
c) Cu toate dispozitiile subalineatului b), daca, in cursul unei sesiuni, numarul tarilor reprezentate este mai mic de jumatate, dar egal sau superior unei treimi din tarile membre ale adunarii, aceasta poate sa ia deciziile; totusi, deciziile adunarii, cu exceptia celor care privesc procedura, nu devin executorii decit atunci cind conditiile enuntate mai jos sint indeplinite. Biroul international comunica hotaririle mentionate tarilor membre ale adunarii care nu erau reprezentate, invitindu-le sa exprime in scris, in termen de 3 luni socotind de la data comunicarii, votul sau abtinerea lor. Daca la expirarea acestui termen numarul tarilor care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea lor este cel putin egal cu numarul tarilor care lipseau pentru ca majoritatea in cvorum sa fie atinsa in cursul sesiunii, deciziile mentionate devin executorii cu conditia ca, in acelasi timp, majoritatea necesara sa ramina dobindita.
d) Sub rezerva dispozitiilor art. 5 alin. 2, deciziile adunarii sint luate cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
e) Abtinerea nu este considerata ca un vot.
f) Un delegat nu poate sa reprezinte decit o singura tara si nu poate sa voteze decit in numele acesteia.
g) Tarile Uniunii speciale care nu sint membre ale adunarii sint admise la aceste reuniuni in calitate de observatori.

4) a) Adunarea se reuneste o data la 2 ani in sesiune ordinara, la convocarea directorului general si, in afara cazurilor exceptionale, in timpul aceleiasi perioade si in aceleasi loc ca adunarea generala a organizatiei.
b) Adunarea se reuneste in sesiune extraordinara in baza unei convocari a directorului general, la cererea unui sfert din tarile membre ale adunarii.
c) Ordinea de zi a fiecarei sesiuni este pregatita de directorul general.

5) Adunarea isi adopta regulamentul intern.

ART. 3
Biroul international

1) a) Sarcinile referitoare la depozitul international al desenelor industriale, ca si alte sarcini administrative care revin Uniunii speciale sint asigurate de Biroul international.
b) Biroul international pregateste mai ales reuniunile si asigura secretariatul adunarii si comitetele de experti si grupele de lucru pe care adunarea le poate infiinta.
c) Directorul general este cel mai inalt functionar al Uniunii speciale si o reprezinta.

2) Directorul general si orice membru al personalului desemnat de el iau parte, fara drept de vot, la toate reuniunile adunarii si la orice comitet de experti sau grupa de lucru pe care aceasta le poate crea. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este, din oficiu, secretar al acestor organe.

3) a) Biroul international, conform directivelor adunarii, pregateste conferintele de revizuire a dispozitiilor aranjamentului.
b) Biroul international poate sa consulte organizatiile interguvernamentale si internationale neguvernamentale asupra pregatirii conferintelor de revizuire.
c) Directorul general si persoanele desemnate de el iau parte, fara drept de vot, la deliberarile acestor conferinte.

4) Biroul international indeplineste orice alta sarcina care ii este atribuita.

ART. 4
Finante

1) a) Uniunea speciala are un buget.
b) Bugetul Uniunii speciale cuprinde incasari si cheltuieli proprii Uniunii speciale, contributia sa la bugetul de cheltuieli comune uniunilor, ca si, daca este cazul, suma pusa la dispozitie bugetului conferintei organizatiei.
c) Sint considerate drept cheltuieli comune ale uniunii cheltuielile care nu sint atribuite in mod exclusiv Uniunii speciale, dar in egala masura uneia sau mai multor alte uniuni administrate de organizatie. Partea Uniunii speciale in aceste cheltuieli comune este proportionala cu interesul pe care aceste cheltuieli il prezinta pentru ea.

2) Bugetul Uniunii speciale este fixata tinind cont de cerintele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de organizatie.

3) Bugetul Uniunii speciale este finantat de urmatoarele resurse:

(i) taxe referitoare la depozitul international si taxele si sumele datorate pentru alte servicii facute de Biroul international in numele Uniunii speciale;
(ii) suma obtinuta din vinzarea publicatiilor Biroului international privind Uniunea speciala si drepturile aferente acestor publicatii;
(iii) donatii, legate si subventii;
(iv) chirii, dobinzi si alte venituri diverse.

4) a) Cuantumul taxelor mentionate la alin. 3) (i) este fixat de adunare, la propunerea directorului general.
b) Acest cuantum este fixat astfel ca incasarile Uniunii speciale provenind din taxe si alte surse de venituri sa permita cel putin acoperirea cheltuielilor Biroului international care intereseaza Uniunea speciala.
c) In cazul in care bugetul nu este adoptat inainte de a incepe o noua perioada bugetara, bugetul anului precedent este reinnoit, conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar.

5) Sub rezerva dispozitiilor alin. 4) a), cuantumul total al taxelor si sumelor datorate pentru alte servicii facute de Biroul international in numele Uniunii speciale este fixat de directorul general, care intocmeste un raport adunarii in acest sens.

6) a) Uniunea speciala poseda un fond de rulment constituit din excedentele de incasari si, daca astfel de excedente nu ajung, printr-un varsamint unic, efectuat de fiecare tara a uniunii speciale. Daca fondul devine insuficient, adunarea hotareste majoritatea acestuia.
b) Suma totala a varsamintului initial al fiecarei tari la fondul citat mai sus a participarii sale la majoritatea acestuia este proportionala cu contributia acestei tari, in calitate de membru al Uniunii de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, la bugetul uniunii mentionate pentru anul in cursul caruia este constituit fondul sau este decisa cresterea.
c) Proportia si modalitatile de varsamint sint fixate de adunare, la propunerea directorului general si cu acordul Comitetului de coordonare al organizatiei.

7) a) Acordul de sediu, incheiat cu tara pe teritoriul careia isi are sediul organizatia, prevede ca, daca fondul de rulment este insuficient, aceasta tara sa acorde avansuri. Suma totala a acestor avansuri si conditiile in care ele sint acordate fac obiectul, in fiecare caz, al unor acorduri separate intre tara in cauza si organizatie.
b) Tara vizata la subalin. 7) a) si organizatia au, fiecare, dreptul de a denunta angajamentul de a acorda avansuri, prin notificare in scris. Denuntarea capata efect la 3 ani dupa sfirsitul anului in cursul caruia a fost notificata.

8) Verificarea conturilor este asigurata, conform modalitatilor prevazute prin regulamentul financiar, de catre una sau mai multe tari ale Uniunii speciale sau de catre controlori externi, care sint desemnati de adunarea, cu consimtamintul lor.

ART. 5
Modificari la art. 2-5

1) Propunerile de modificare la prezentul act complementar pot sa fie prezentate de orice tara membra a adunarii sau de directorul general. Aceste propuneri sint comunicate de acesta din urma tarilor membre ale adunarii cu cel putin 6 luni inainte sa fie supuse examinarii.
2) Orice modificare vizata la alin. 1) este adoptata de adunare. Adoptarea necesara trei patrimi din voturile exprimate; totusi, orice modificare a art. 2 si a prezentului alineat necesita patru cincimi din voturile exprimate.
3) Orice modificare vizata la alin. 1) intra in vigoare la o luna dupa primirea de catre directorul general a notificarilor scrise de acceptare, efectuata in conformitate cu regulile lor constitutionale respective, din partea a trei patrimi din tarile membre ale adunarii, in momentul in care modificarea a fost adoptata. Orice modificare astfel acceptata legala toate tarile care sint membre ale adunarii in momentul in care modificarea intra in vigoare, sau care devin membre ale acesteia la o data ulterioara.

ART. 6
Modificari la Actul din 1934 si la Actul aditional din 1961

1) a) Referirile, in Actul din 1934, la Biroul International de Proprietate Industriala de la Berna, la Biroul International de la Berna sau la Biroul international sint considerate ca raportindu-se la Biroul international asa cum este definit in art. 1 al prezentului act complementar.
b) Articolul 15 al Actului din 1904 este abrogat.
c) Orice modificare a regulamentului de aplicare vizat la art. 20 al Actului din 1934 se efectueaza conform procedurii prescrise de art. 2 alin. 2) a) (iii) si 3) lit. d).
d) La art. 21 al Actului din 1934 cuvintele "revizuit in 1928" sint inlocuite cu cuvintele "pentru protectia operelor literare si artistice".
e) Referirile, in art. 22 al Actului din 1934, la art. 16, 16 bis si 17 bis ale "Conventiei generale" sint considerate ca raportindu-se la dispozitiile. Actului de la Stockholm al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale care, in actul de la Stockholm mentionat mai sus, corespund art. 16, 16 bis si 17 bis ale actelor incheiate anterior Conventiei de la Paris.

2) a) Orice modificare a taxelor, vizate la art. 3 al Actului aditional din 1961, se efectueaza conform procedurii prevazute de art. 22) lit. a) (iii) si 3) lit. d).
b) Alin. 1) al art. 4 al Actului aditional din 1961,ca si cuvintele "cind fondul de rezerva a atins aceasta suma", din alin. 2) al articolului mentionat, sint abrogate.
c) Referirile, in art. 6 alin. 2) al Actului aditional din 1961, la art. 16 si 16 bis ale Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale sint considerate ca raportindu-se la dispozitiile Actului de la Stockholm, corespund art. 16 si 16 bis ale actelor incheiate anterior Conventiei de la Paris.
d) Referirile, in alin. 1) si 3) ale art. 7 al Actului aditional din 1961, la Guvernul Confederatiei Elvetiene sint considerate ca raportindu-se la directorul general.

ART. 7
Modificarile Actului din 1960

1) Referirile in actul din 1960, la Biroul Uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale sau la Biroul international sint considerate ca raportindu-se la Biroul international asa cum este el definit la art. 1 al prezentului act complementar.
2) Art. 19, 20,21 si 22 ale Actului din 1960 sint abrogate.
3) Referirile, in Actul din 1960, la Guvernul Confederatiei Elvetiene sint considerate ca raportindu-se la directorul general.
4) In art. 29 al Actului din 1960, cuvintele "periodice" (alin. 1) si al "Comitetul International al Desenelor sau Modelelor" (alin.2) sint suprimate.

ART. 8
Ratificarea prezentului act complementar; aderarea la aceleasi act

1) a) Tarile care, inainte de 13 ianuarie 1968, au ratificat Actul din 1960, ca si tarile care au aderat la cel putin unul din aceste acte, pot sa semneze si sa ratifice prezentul act complementar sau pot sa adere la el.
b) Ratificarea prezentului act complementar sau aderarea la el, de catre o tara care este legata prin Actul din 1934, fara sa fie legata si prin Actul aditional din 1961, comporta ratificarea automata a Actului aditional din 1961 sau aderarea automata la aceasta.

2) Instrumentele de ratificare si de aderare sint depuse la directorul general.

ART. 9
Intrarea in vigoare a prezentului act complementar

1) Referitor la cele 5 tari care si-au depus primele instrumentele de ratificare sau de aderare, prezentul act complementar intra in vigoare la 3 luni dupa depunerea celui de-al 5-lea instrument de ratificare sau de aderare.
2) Referitor la orice alta tara, prezentul act complementar intra in vigoare la 3 luni dupa data la care ratificarea sau aderarea a fost notificata de directorul general, in cazul in care o data posterioara nu a fost indicata in instrumentul de ratificare sau de aderare. In acest ultim caz, prezentul act intra in vigoare, referitor la aceasta tara, la data astfel indicata.

ART. 10
Acceptarea automata a anumitor dispozitii de catre anumite tari

1) Sub rezerva art. 8 si a alin. urmator, orice tara care nu a ratificat Actul din 1934 sau care nu a aderat devine legata de Actul aditional din 1961 si de art. 1-6 ale prezentului act complementar, incepind cu data la care aderarea sa la Actul din 1934 capata efect: totusi, daca la aceasta data prezentul act complementar nu a intrat inca in vigoare, conform termenilor art. 9 alin.1) aceasta tara nu e legata de articolele mentionate ale prezentului act complementar decit incepind cu intrarea in vigoare a acestui ultim act, conform termenilor art. 9 alin. 1).
2) Sub denumirea art. 8 si a alin. precedent, orice tara care n-a ratificat Actul din 1960 sau care n-a aderat la el devine prin art. 1-7 ale prezentului act complementar incepind cu data la care ratificarea actului sau aderarea sa la aceasta intra in vigoare; totusi, daca la aceasta data prezentul act complementar nu a intrat inca in vigoare in temeiul art. 9 alin. 1), aceasta tara nu este legata de articolele prezentului act complementar decit incepind cu intrarea in vigoare a acestui ultim act, in temeiul art. 9 alin.1).

ART. 11
Semnarea, etc. a prezentului act complementar

1) a) Prezentul act complementar este semnat intr-un singur exemplar, in limba franceza, si depus la Guvernul Suediei.
b) Textele oficiale sint stabilite de directorul general, dupa consultarea guvernelor interesate, in alte limbi pe care adunarea va putea sa le indice.

2) Prezentul act complementar ramine deschis semnarii la Stockholm, pina la 13 ianuarie 1968.

3) Directorul general transmite doua copii, certificate de catre Guvernul Suediei, ale textului semnat al prezentului act complementar, la guvernele tuturor tarilor Uniunii speciale si, la cerere, guvernului oricarei alte tari.

4) Directorul general inregistreaza prezentul act complementar la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite.

5) Directorul general notifica guvernelor tuturor tarilor Uniunii speciale semnaturile, depozitele instrumentelor de ratificare sau de aderare, intrarea in vigoare si orice alta notificare corespunzatoare.

ART. 12
Clauza tranzitorie
Pina la intrarea in functiune a primului director general, referirile, in prezentul act complementar, la Biroul international al organizatiei sau la directorul general sint considerate ca raportindu-se la biroul uniunii stabilit prin Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale sau la directorul sau

_ __ ___ ____ _____ ______ _______ ______________________________ _______ ______ _____ ____ ___ __ _