Despre Osim
Contact
Servicii
Publicatii
Baze de date
Cautare
Versiunea
Home   
Legislaţia în vigoare pentru domeniul PI - DESENE ŞI MODELE

 
 
 

Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor (publicată în 2007) a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 242/04.IV.2014, în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Varianta republicată nu aduce amendamente procedurii de depunere, examinare şi înregistrare a desenelor şi modelelor, ci modifică doar o parte a articolelor din Capitolul V - "Răspunderi şi sancţiuni", respectiv art. 50 si 52. Totodată, este modificat şi art. 25 în temeiul Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă - în format pdf


H.G. nr. 211/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, publicată în M.Of.nr.181/10.03.2008 - în format pdf


Ordonanţa guvernului nr. 41/1998*) (*republicată*) privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimu de utilizare a acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 959 din 29 noiembrie 2006 - în format pdf


nou   LEGE
      pentru suspendarea aplicării dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998
      privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora
      MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 169/11.III.2015 (în format pdf)





Ordinul nr. 66/31.07.2014 privind încetarea efectelor Instrucţiunii nr.122/30.12.2013 - în format pdf


Instrucţiunea nr.122/30.12.2013 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale începând cu 01.01.2014 - în format pdf



Ordine, dispoziţii şi instrucţiuni de serviciu desenelor şi modelelor

ORDIN nr. 85/03.09.2014 de modificare a Ordinului nr.81/29.08.2008 privind fluxul de examinare a cererilor de înregistrare desene şi modele - în format pdf


ORDIN nr. 81/29.08.2008 privind fluxul de examinare a cererilor de înregistrare desene şi modele - în format pdf

ORDIN nr. 3/03.01.2007 - în format pdf

ORDIN nr. 2/03.01.2007 - în format pdf


Acorduri şi tratate multilaterale la care România este parte în domeniul desenelor şi modelelor

Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de desene şi modele, din 6.XI.1925, cu modificările şi completările ulterioare, la care România a aderat prin Legea nr.44/1992 - M.Of.nr.95/15.05.1992

LEGE Nr. 44 din 28 aprilie 1992pentru aderarea Romaniei la Aranjamentul de la Haga privind depozitul international de desene si modele industriale, din 6.11.1925, cu modificarile si completarile ulterioare.

___________________________________ ________________ __________ _______ _____ ___ __ _

EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 95 din 15 mai 1992

ART. 1
Romania adera la Aranjamentul de la Haga privind depozitul international de desene si modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de la Haga din 28 noiembrie 1960, completat prin Actul complementar de la Stockholm din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979.

ART. 2
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va indeplini in Romania atributiile si procedurile prevazute in aranjament.

ANEXA 1

ACTUL DE LA HAGA (Traducere) 28 noiembrie 1960

ART. 1
1) Statele contractante sint constituite in Unirea Speciala pentru Depozitul International al Desenelor si Modelelor Industriale.
2) Numai statele membre ale Uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale pot fi parti ale prezentului aranja- ment.

ART. 2
In sensul prezentului aranjament, trebuie sa se inteleaga prin:
- Aranjamentul din 1925 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul international al desenelor sau modelelor industriale din 6 noiembrie 1925;
- Aranjamentul din 1934 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul international al desenelor sau modelelor industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit la Londra la 2 iunie 1934;
- prezentul aranjament - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul international al desenelor sau modelelor industriale, asa cum rezulta din prezentul act;
- regulament - Regulament de aplicare a prezentului aranjament;
- Biroul International - Biroul uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale;
- depozit international - un depozit efectuat pe linga Biroul international;
- depozit national - un depozit efectuat pe linga administratia nationala a unui stat contractant;
- depozit multiplu - un depozit care contine mai multe desene sau modele;
- stat de origine a unui depozit international - statul contractant in care solicitantul are o intreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa sau, daca solicitantul are astfel de intreprinderi in mai multe tari contractante, acela dintre statele contractante pe care l-a desemnat in cerere; daca nu are o astfel de intreprindere intr-un stat contractant, statul in care isi are domiciliul; daca nu isi are domiciliul intr-un stat contractant al carui resortisant;
- stat care efectueaza examinare de noutate - un stat a carui legislatie nationala prevede un sistem care contine o cercetare si o examinare prealabila din oficiu, efectuate de administratia sa nationala si care au ca obiect noutatea desenelor sau modelelor depuse.

ART. 3
Resortantii statelor contractante sau personale care, fara a fi resortisanti unuia dintre aceste state, sint domiciliate sau au o intreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa pe teritoriul unuia dintre statele respective, pot depune desene sau modele pe linga Biroul international.

ART. 4
1) Depozitul international poate fi efectuat la Biroul international;

1 - direct sau
2 - prin intermediul administratiei nationale a unui stat contractant, daca legislatia acestui stat o permite.

2) Legislatia nationala a oricarui stat contractant poate cere orice depozit international pentru care acest stat este considerat stat de origine sa fie prezentat prin intermediul administratiei sale nationale. Nerespectarea unei astfel de dispozitii nu afecteaza efectele depozitului international in celelalte state contractante.

ART. 5
1) Depozitul international cuprinde o cerere, una sau mai multe fotografii sau orice alte reprezentari grafice ale desenului sau modelului, precum si dovada de plata a taxelor prevazute de regulament.
2) Cererea contine:

1 - lista statelor contractante in care solicitantul cere ca depozitul international sa-si produca efectele;
2 - desemnarea obiectului sau obiectelor carora desenul sau modelul le este destinat sa fie incorporat;
3 - daca solicitantul doreste sa revendice prioritatea prevazuta la art. 9, indicarea datei, a statului si a numarului depozitului care da nastere dreptului de prioritate;
4 - orice alte informatii prevazute de regulament.

3) a) Cererea mai poate contine:

1 - o scurta descriere a elementelor caracteristice ale desenului sau modelului;
2 - o declaratie in care sa se indice numele adevaratului autor al desenului sau modelului;
3 - o cerere de aminare a publicarii asa cum este prevazut la art. 6 alin. 4.

b) Exemplare sau machete ale obiectului caruia ii este incorporat desenul sau modelul pot, de asemenea, sa fie anexate cererii.

4) Un depozit multiplu poate contine mai multe desene sau modele destinate a fi incorporate in obiecte care figureaza in aceeasi clasa a clasificarii internationale a desenelor sau modelelor, vizata la art. 21 alin. 2) cifra 4.

ART. 6
1) Biroul international tine Registrul international al desenelor si modelelor si procedeaza la inregistrarea depozitelor internationale.
2) Depozitul international este considerat ca fiind intocmit la data la care Biroul international a primit cererea dupa toate formele legale, taxele care se platesc o data cu cererea si fotografiile sau orice alte reprezentari grafice ale desenului sau modelului sau, daca ele nu au fost primite simultan la data la care a fost indeplinita ultima dintre aceste formalitati. Intregistrarea poarta aceeasi data.
3) a) Pentru fiecare depozit international, Biroul international publica intr-un buletin periodic:

1 - reproduceri in alb-negru sau, la cererea solicitantului, reproduceri color, fotografii sau orice alte reprezentari grafice depuse;
2 - data depozitului international;
3 - informatiile prevazute de regulament.

b) Biroul international trebuie sa trimita, in cel mai scurt termen, buletinul periodic administratiilor nationale.

4) a) Publicarea prevazuta la alin. 3) lit. a) este, la cererea solicitantului, aminata pe timpul perioadei cerute de acesta. Aceasta perioada nu poate depasi un termen de 12 luni incepind cu data depozitului international. Totusi, daca este revendicata o prioritate, data de incepere a acestei perioade este data prioritatii.
b) In timpul perioadei prevazute la lit. a) de mai sus, solicitantul poate, in orice moment, sa solicite publicarea imediata sau sa-si retraga depozitul.Retragerea depozitului poate fi limitata numai la unu sau mai multe state contractante si, in caz de depozit multiplu, la o parte din desenele sau modelele cuprinse in depozitul respectiv.
c) Daca solicitantul nu plateste in termenele stabilite taxele care se impun inaintea expirarii perioadei prevazute la lit. a) de mai sus, Biroul international procedeaza la radierea depozitului si nu face publicarea la alin. 3) lit. a).
d) Pina la expirarea perioadei prevazute la lit. a) de mai sus, Biroul international pastreaza la secret inregistrarea unui depozit insotit de o cerere de publicare aminata si publicul nu poate sa ia cunostinta de nici un document sau obiect referitor la respectivul depozit.Aceste dispozitii se aplica fara limitare de timp, chiar daca solicitantul si-a retras depozitul inaintea expirarii respective perioade.

5) Cu exceptia cazurilor prevazute la alin. 4), publicul poate lua cunostinta de registru, ca si de toate documentele si obiectele depuse la Biroul international.

ART. 7
1) a) Orice depozit inregistrat la Biroul international produce, in fiecare dintre statele contractante desemnate de catre solicitant in cererea sa, aceleasi efecte, numai daca toate formalitatile prevazute de legea nationala pentru obtinerea protectiei au fost indeplinite de catre solicitant si numai daca actele administrative prevazute in acest scop au fost perfectate de catre administratia acestui stat.
b) Sub rezerva dispozitiilor art. 11, protectia desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit inregistrat la Biroul international este reglementata in fiecare dintre statele contractante prin dispozitiile legii nationale care se aplica, in respectivul stat, desenelor sau modelelor industriale a caror protectie este revendicata pe calea depozitului national si pentru care toate formalitatile au fost indeplinite si toate actele administrative au fost perfectate.
2) Depozitul international nu produce efecte in statul de origine daca acestui stat nu prevede acest lucru.

ART. 8
1) In pofida dispozitiilor art. 7, administratia nationala a unui stat contractant, a carui legislatie nationala prevede refuzul protectiei ca urmare a unei examinari administrative din oficiu sau ca urmare a opunerii unui tert, trebuie, in caz de refuz, sa faca cunoscut, intr-un termen de 6 luni, Biroul international, ca desenul sau modelul nu corespunde exigentelor pe care aceasta legislatie le impune in plus fata de formalitatile si actele administrative prevazute la art. 7 alin. 1). Daca refuzul nu este notificat in termen de 6 luni, depozitul international produce efectele sale in statul respectiv incepind cu data acestui depozit. Totusi, in orice stat contractant care examineaza noutatea, daca nu a fost notificat nici un refuz, in cursul termenului de 6 luni, depozitul national, pastrindu-si in acelasi, timp prioritatea, produce efecte in respectivul stat cu expirarea termenului de mai sus, numai daca legislatia nationala nu prevede o data anterioara pentru depozitele intocmite la administratia sa nationala.
2) Termenul de 6 luni prevazut la alin. 1) trebuie sa fie calculat cu incepere de la data la care administratia nationala a primit numarul buletinului periodic in care s-a publicat inregistrarea depozitului international. Administratia nationala trebuie sa faca cunoscuta aceasta data la cererea oricaror terti.
3) Solicitantul are aceleasi mijloace de recurs impotriva deciziei de respingere din partea administratiei nationale prevazute la alin. 1) ca in cazul in care si-ar fi depus desenul sau modelul la aceasta administratie; in orice caz, decizia de refuz trebuie sa poata face obiectul unei reexaminari sau unui recurs.Notificarea deciziei trebuie sa indice:

1 - motivele pentru care s-a stabilit ca desenul sau modelul nu corespunde exigentelor legii nationale;
2 - data prevazuta la alin. 2);
3 - termenul acordat pentru a cere o reexaminare sau sa se inainteze un recurs;
4 - autoritatea careia aceasta cerere sau acest recurs ii pot fi adresate.

4) a) Administratia nationala a unui stat contractant a carui legislatie nationala prevede dispozitii de natura celor prevazute la alin. 1) si care cer o declaratie care sa indice numele adevarului creator al desenului sau modelul, sau o descriere a respectivului desen sau model, poate cere ca, intr-un termen care nu poate fi mai mic de 60 de zile incepind de la trimiterea cererii in acest sens, prin aceasta administratie, solicitantul sa transmita, in limba in care a fost redactata cererea depusa la Biroul international:

1 - o declaratie care indica adevaratul creator al desenului sau modelului;
2 - o scurta descriere care subliniaza elementele caracteristice esentiale ale desenului sau modelului asa cum apar ele in fotografii sau alte reprezentari grafice.

b) Nici o taxa nu este perceputa de catre administratia nationala pentru remiterea unei astfel de declaratii sau descrieri, sau pentru eventuala lor publicare prin grija acestei administratii.

5) a) Fiecare dintre statele contractante, a caror legislatie nationala prevede dispozitii de natura celor prevazute la alin. 1), trebuie sa informeze Biroul international despre aceasta
b) Daca legislatia unui stat contractant prevede mai multe sisteme de protectie a desenelor sau modelelor si daca unul din aceste sisteme prevede un examen de noutate, dispozitiile prezentului aranjament, referitoare la statele care practica un asemenea examen, nu se aplica, decit in ceea ce priveste acest sistem.

ART. 9
Daca depozitul international al desenului sau modelului este intocmit intr-o perioada de 6 luni de la primul depozit al aceluiasi desen sau model in unul dintre statele membre ale Uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale si daca prioritatea este revendicata pentru depozitul international, data prioritatii este aceea a primului depozit.

ART. 10
1) Depozitul international poate fi reinnoit la fiecare 5 ani printr-o singura plata, in cursul ultimului an al fiecarei perioade de 5 ani, a taxelor de reinnoire fixate de regulament.
2) Prin intermediul varsamintului unei suprataxe stabilite de regulament, este acordat un termen de garantie de 6 luni pentru reinnoirile depozitului international.
3) in momentul platii taxelor de reinnoire trebuie sa indice numarul depozitului international si, daca reinnoirea nu trebuie sa fie efectuata pentru toate statele contractante in care depozitul este pe punctul de a expira, acele state in care reinnoirea trebuie sa fie efectuata.
4) Reinnoirea poate fi limitata numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse in depozitul multiplu.
5) Biroul international inregistreaza si publica reinnoirile.

ART. 11
1) a) Durata protectiei acordate de catre un stat contractant desenelor sau modelelor care au facut obiectul unui depozit international nu poate fi mai mica de:

1 - 10 ani incepind cu data depozitului international, daca acest depozit a facut obiectul unei reinnoiri;
2 - 5 ani cu incepere de la data depozitului international in absenta unei reinnoiri.

b) Cu toate acestea, daca, in virtutea dispozitiilor legislatiei nationale a unui stat contractant care examineaza noutatea, protectia incepe la o data posterioara celei a depozitului international, duratele minime prevazute la lit. a) sint calculate tinind cont de punctul de curgere a protectiei in respectivul stat. Faptul ca depozitul international nu este reinnoit decit o singura data nu efectueaza cu nimic durata minima a protectiei astfel definite.

2) Daca legislatia unui stat contractant prevede, pentru desenele sau modelele care au facut obiectul unui depozit national, o protectie a carei durata, cu sau fara reinnoire, este mai mare de 10 ani, o protectie cu o durata egala este acordata in acest stat pe baza depozitului international si a reinnoirilor la desenele sau modelele care au facut obiectul unui depozit international.
3) Orice stat contractant poate, in legislatia sa nationala, sa limiteze durata protectiei desenelor sau modelelor care au facut obiectul unui depozit international la duratele prevazute la alin. 1).
4) Sub rezerva dispozitiilor de la alin. 1) lit. b), protectia ia sfirsit, in statele contractante, la data expirarii depozitului international, numai daca legislatia nationala a acestor state nu dispune ca protectia sa continue dupa data expirarii depozitului international.

ART. 12
1) Biroul international trebuie sa inregistreze si sa publice orice schimbare care afecteaza proprietatea unui desen sau unui model care face obiectul unui depozit international in vigoare. Se intelege ca transferul proprietatii poate fi limitat la drepturile care decurg din depozitul international numai in unul sau mai multe state contractante si, in cazul depozitului multiplu, numai la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse in respectivul depozit.
2) inregistrarea prevazuta la alin. 1) produce aceleasi efecte ca in cazul in care ar fi fost efectuata de catre administratiile nationale ale statelor contractante.

ART. 13
1) Titularul unui depozit international poate, prin intermediul unei declaratii adresate Biroului international, sa renunte la drepturile sale pentru toate statele contractante sau numai pentru un anumit numar dintre ele si, in cazul depozitului multiplu, numai pentru o parte a desenelor si zonelor si modelelor cuprinse in respectivul depozit.
2) Biroul international inregistreaza declaratia si o publica.

ART. 14
1) Un stat contractant nu poate cere, pentru recunoasterea dreptului, ca un semn sau mentiune a depozitului desenului sau modelului sa fie pus pe obiectul care reprezinta acest desen sau model.
2) Daca legislatia nationala a unui stat contractant prevede aplicarea unei mentiuni speciale cu orice alt scop, statul respectiv va trebui sa considere aceasta cerinta ca indeplinita daca toate obiectele prezentate publicului cu autorizatia titularului dreptului asupra desenului sau modelului, sau etichetele cu care sint prevazute aceste obiecte poarta mentiunea speciala internationala.
3) Trebuie sa fie considerata ca mentiune speciala internationala simbolul D (litera majuscula D intr-un cerc) insotita fie:

1 - de indicarea anului depozitului international si a numelui sau abrevierii uzuale a numelui solicitantului, fie
2 - de numarul depozitului international.

4) Simpla aplicare a mentiunii speciale internationale pe obiecte sau etichete nu poate in nici un fel sa fie interpretata ca implicind renuntarea la protectie sau la dreptul de autor sau la orice alt titlu cind, in absenta unei astfel de mentiuni, aceasta protectie poate fi obtinuta.

ART. 15
1)Taxele prevazute de regulament cuprind:

1 - taxele pentru Biroul international;
2 - taxe pentru statele contractante desemnate de catre solicitant, si anume

a) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante;

b) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante care efectueaza examinarea noutatii si implica plata unei taxe pentru a efectua aceasta examinare

2) Pentru un aceleasi depozit, taxele platite pentru un stat contractant, in virtutea dispozitiilor alin. 1) cifra -2- lit. a), sint scazute din suma totala a taxei prevazute la alin. 1) cifra -2- lit. b), cind aceasta ultima taxa devine obligatorie pentru respectivul stat.

ART. 16
1) Taxele pentru statele contractante prevazute la art. 15 alin. 1), cifra - 2- sint percepute de catre Biroul international care, in fiecare an, le varsa statelor contractante desemnate de catre solicitant.
2) a) Orice stat contractant poate declara Biroului international ca renunta sa ceara taxele suplimentare prevazute la art. 15 alin. 1) cifra -2- lit. a) in ce priveste depozitele internationale pentru care alte state contractante care au subscris la aceeasi renuntare, sint considerate state de origine.
b) El poate subscrie la acelasi renuntari in ceea ce priveste depozitul international pentru care el este recunoscut stat de origine.

ART. 17
Regulamentul de executie fixeaza detaliile de aplicare a prezentului aranjament si mai ales:

-1- limbile si numarul de exemplare in care cererea depozitului trebuie sa fie formulata, precum si indicatiile pe care trebuie sa le contina cererea;
-2- sumele, datele de scadenta si modul de plata a taxelor destinate Biroului international si statelor, inclusiv limitarile impuse taxei prevazute pentru statele contractante care efectueaza o examinare a noutatii;
-3- numarul, formatul si alte caracteristici ale altor reprezentari grafice ale fiecaruia dintre desenele sau modelele depuse;
-4- lungimea descrierii elementelor caracteristice ale desenului sau modelului;
-5- limitele si conditiile in care exemplarele sau machetele obiectelor care reprezinta obiectele care reprezinta desenul sau modelul pot fi anexate cererii;
-6- numarul desenelor sau modelelor care pot fi cuprinse in depozitul multiplu si alte dispozitii care se refera la depozitul multiplu;
-7- orice problema privind publicarea sau distribuirea buletinului periodic, prevazut la art. 6 alin. 3) lit. a), inclusiv numarul de exemplare ale buletinului care sint date in mod gratuit administratiilor nationale, ca si numarul de exemplare care pot fi vindute la pret redus acestor administratii
-8- procedura notificarii de catre statele contractante a deciziilor de refuz prevazute la art. 8 alin. 1), ca si procedura privind comunicarea si publicarea unor decizii prin grija Biroului international;
-9- conditiile in care trebuie sa fie efectuate, de catre Biroul international, inregistrarea si publicarea schimbarilor ce efectueaza proprietatea unui desen sau model prevazut la art. 12 alin. 1), ca si renuntarile prevazute la art. 13;
-10- destinatia data documentelor si obiectelor legate de depozite care nu mai sint susceptibile de reinnoire.

ART. 18
Dispozitiile prezentului aranjament nu impiedica revendicarea aplicarii de dispozitii mai largi, care ar fi acordate de legislatia nationala a unui stat contractant, si nu afecteaza in nici un fel protectia acordata operelor artistice si operelor de arta aplicata, prin tratate si conventii internationale, asupra dreptului de autor.

ART. 19
Taxele Biroului international, platite pentru servicii prevazute pentru prezentul aranjament, trebuie sa fie fixate astfel:
a) venitul lor sa acopere toate cheltuielile serviciului international al desenelor si modelelor, precum si toate cheltuielile care sint cerute de pregatirea si organizarea reuniunii Comitetului International al Desenelor sau Modelelor sau de conferintele de revizuire a prezentului aranjament;
b) sa permita mentinerea fondului de rezerva prevazut la art. 20.

ART. 20
1) se constituie un fond de rezerva, al carui plafon se ridica la 250.000 franci elvetieni. Acesta poate fi modificat de catre Comitetul International al Desenelor sau Modelelor, prevazut la art. 21 de mai jos.
2) Fondul de rezerva este format din excedentele de incasare de la serviciul international al desenelor si modelelor.
3) a) Totusi, de la intrarea in vigoare a prezentului aranjament, fondul de rezerva este constituit prin varsamint, de fiecare stat, dintr-o cotizatie unica, calculata pentru fiecare dintre ele, in functie de numarul de unitati ce corespund clasei careia ii apartine, in conformitate cu art. 13 alin. 8) al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale.
b) Statele care vor deveni parti la prezentul aranjament, dupa intrarea sa in vigoare, vor trebui sa plateasca in mod egal o cotizatie unica. Aceasta va fi calculata dupa principiile formulate la alineatul de mai sus in asa fel incit toate statele, oricare ar fi data cind vor deveni parti la aranjament, sa plateasca aceeasi contributie pe unitate.
4) In cazul in care valoarea totala a fondului de rezerva ar depasi plafonul prevazut, surplusul va fi periodic repartizat statelor contractante, proportional cu cotizatia unica platita de fiecare dintre ele, pina la concurenta sumei totale a acestei cotizatii.
5) Cind cotizatiile unice au fost integral rambursate, Comitetul International al Desenelor sau Modelelor poate decide sa nu mai fie cerute cotizatii unice statelor care vor deveni, ulterior, parti la aranjament.

ART. 21
1) S-a creat un Comitet International al Desenelor sau Modelelor alcatuit din reprezentantii ai tuturor statelor contractante.
2) Acest comitet are urmatoarele atributii:

-1- stabileste regulamentul interior;
-2- modifica regulamentul de executie;
-3- modifica plafonul fondului de rezerva prevazut la art. 20;
-4- stabileste clasificarea internationala a desenelor si modelelor;
-5- studiaza probleme referitoare la aplicarea si la revizuirea eventuala a prezentului aranjament;
-6- studiaza toate celelalte probleme referitoare la protectia internationala a desenelor si modelelor;
-7- se pronunta asupra rapoartelor anuale de gestiune a Biroului international si da directive generale acestui birou privind exercitarea functiilor i se cuvin in virtutea prezentului aranjament;
-8- stabileste un raport asupra cheltuielilor previzibile ale Biroului international pentru fiecare perioada trienala ce urmeaza.

3) Deciziile comitetului sint luate cu majoritate de patru cincimi dintre membrii prezenti sau reprezentanti si care voteaza in cazurile prevazute la cifrele -1-, -2-,-3- si -4- ale alin. 2) si cu majoritatea simpla in toate celelalte cazuri. Abtinerea nu este considerata ca vot.
4) Comitetul este convocat de catre directorul Biroului international:

-1- cel putin o data la 3 ani;
-2- oricind, la cererea unui tert dintre statele contractante, sau, in caz de nevoie, la initiativa directorului Biroului international sau a Guvernului Confederatiei Elvetiene.

5) Cheltuielile de transport si de cazare ale membrilor comitetului cad in sarcina guvernelor lor.

ART. 22
1) Regulamentul poate fi amendat de comitet in virtutea art. 21 alin. 2) cifra -2- sau prin procedura scrisa prevazuta la alin. 2) de mai jos.
2) In caz de recurgere la procedura scrisa, amendamentele sint propuse de catre directorul Biroului international prin scrisoare circulara adresata tuturor statelor contractante.Amendamentele sint considerate ca adoptate daca, in termen de un an de la comunicarea lor, nici un stat contractant n-a facut cunoscuta opozitia sa.

ART. 23
1) Prezentul aranjament ramine deschis pentru semnare pina la 31 decembrie 1961.
2) El va fi ratificat si instrumentele de ratificare vor fi depuse pe linga Guvernul Olandei.

ART. 24
1) Statele membre ale Uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale, care nu au semnat prezentul aranjament, vor fi admise sa adere la el.
2) Aceasta aderare va fi notificata pe cale diplomatica Guvernului Confederatiei Elvetiene si, prin aceasta, guvernelor tuturor statelor contractante.

ART. 25
1) Orice stat contractant se angajeaza sa asigure protectia desenelor si modelelor industriale si sa adopte, conform constitutiei sale, masurile necesare pentru aplicarea acestui aranjament.
2) In momentul depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, un stat contractant trebuie sa fie in masura, conform legislatiei sale nationale, sa dispuna ca dispozitiile prezentului aranjament sa produca efecte.

ART. 26
1) Prezentul aranjament va intra in vigoare la expirarea unui termen de o luna de la data trimiterii, de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene, statelor contractante, a notificarii depunerii celor zece instrumente de ratificare sau de aderare, dintre care cel putin celor patru state care, la data prezentului aranjament, nu sint parti nici la aranjamentul din 1925, nici la Aranjamentul din 1934.
2) Prin urmare, depunerea instrumentelor de ratificare si de aderare va trebui sa fie notificata statelor contractante de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene. Aceste ratificari si aderarii isi vor produce efectele la expirarea termenului de o luna de la data trimiterii acestor notificari numai daca in caz de aderare, nu a fost indicata o data posterioara in instrumentul de aderare.

ART. 27
Orice stat contractant poate, oricind, sa notifice Guvernului Confederatiei Elvetiene ca prezentul aranjament este aplicat tuturor sau unei parti a teritoriilor pentru care el asigura relatii internationale. Guvernul Confederatiei Elvetiene informeaza despre aceasta toate statele contractante si aranjamentul se aplica in mod egal teritoriilor desemnate in notificare, la o luna dupa trimiterea comunicarii facute de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene statelor contractante, numai daca nu a fost indicata o data posterioara de notificare.

ART. 28
1) Orice stat contractant are posibilitatea sa anuleze prezentul aranjament in numele sau propriu sau in numele tuturor sau al unei parti a teritoriilor care ar fi facut obiectul notificarii prevazute la art. 27, printr-o notificare adresata Guvernului Confederatiei elvetiene. Aceasta anulare produce efecte la expirarea termenului de un an de la primirea sa de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene.
2) Anularea prezentului aranjament de catre un stat contractant nu revoca obligatiile pe care le-a contractat in ceea ce priveste desenele sau modelele care au facut obiectul unei inregistrari internationale inainte de data la care anularea devine efectiva.

ART. 29
1) Prezentul aranjament va fi supus la revizuiri periodice, in vederea introducerii de ameliorari de natura sa perfectioneze protectia care rezulta din depozitul international al desenelor sau modelelor.
2) Conferintele de revizuire vor fi convocate la cererea Comitetului International al Desenelor sau Modelelor sau cel putin a majoritatii statelor contractante.

ART. 30
1) Mai multe state contractante pot oricind sa notifice Guvernului Confederatiei Elvetiene ca, in conditiile precizate de aceasta notificare:

-1- o administratie comuna se substituie administratiei nationale a fiecareia dintre ele;
-2- trebuie sa fie considerate ca un singur stat pentru aplicarea art. 2-17 ale prezentului aranjament.

2) Aceasta notificare nu poate produce efect decit dupa 6 luni de la data trimiterii comunicarii care este facuta de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene celorlalte state contractante.

ART. 31
1) Numai prezentul aranjament leaga, in relatiile lor reciproce, statele parti in acelasi timp la prezentul aranjament si la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934. Totusi, respectivele state vor fi obligate, in cadrul relatiilor reciproce, sa aplice dispozitiile Aranjamentului din 1925 sau cele ale Aranjamentului din 1934, dupa caz, desenelor sau modelelor depuse Biroului international anterior datei la care prezentul aranjament le leaga in relatiile lor reciproce.
2) a) Orice stat parte, in aceleasi timp, la prezentul aranjament si la Aranjamentul din 1925 este obligat sa se conformeze dispozitiilor Aranjamentului din 1925 in relatiile sale cu statele care nu sint parti decit la Aranjametul din 1925, numai daca respectivul stat nu a denuntat Aranjamentul din 1925.
b) Orice stat parte, in aceleasi timp, la prezentul aranjament si la Aranjamentul din 1934 este obligat sa se conformeze dispozitiilor Aranjamentului din 1934 in relatiile sale cu statele care nu sint parti decit la Aranjamentul din 1934, numai daca respectivul stat nu a denuntat Aranjamentul din 1934.
3) Statele care nu sint parti decit la prezentul aranjament nu au nici o obligatie fata de statele care sint parti la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, fara a fi parti, in aceleasi timp, la prezentul aranjament.

ART. 32
1) Semnarea si ratificarea prezentului aranjament de catre un stat parte, la data prezentului aranjament, la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, ca si aderarea la prezentul aranjament al unui asemenea stat vor fi considerate ca semnare si ratificare a protocolului anexat la prezentul aranjament sau ca aderare la respectivul protocol, numai daca respectivul stat n-a subscris la o declaratie expresa in sens contrar, in timpul semnarii sau depunerii instrumentului sau de aderare.

2) Orice stat contractant, care a subscris la declaratia prevazuta la alin. 1), sau orice alt stat contractant care nu este parte la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul din 1934, poate semna protocolul anexat prezentului aranjament sau sa adere la el. In timpul semnarii sau depunerii instrumentului sau de aderare el poate declara ca nu se considera legat prin dispozitiile alin. 2) a) sau alin. 2) b) ale protocolului; in acest caz, celelalte state parti la protocol nu sint obligate sa aplice, in relatiile lor cu statul care a facut uz de acest drept, dispozitia care a facut obiectul acestei declaratii. Dispozitiile art. 23-28 inclusiv se aplica prin analogie

ART. 33
Prezentul act va fi semnat intr-un singur exemplar, care va fi depus la arhivele Guvernului Olandei. O copie legalizata va fi transmisa de acesta din urma guvernului fiecaruia dintre statele care au semnat prezentul aranjament sau care au aderat la el.

PROTOCOL
Statele parti ale prezentului protocol au cazut de acord asupra celor ce urmeaza:

1. Dispozitiile prezentului protocol se aplica desenelor sau modelelor care fac obiectul unui depozit international si pentru care unul dintre statele parti la respectivul protocol este considerat stat de origine.
2. In ceea ce priveste desenele sau modelele prevazute la alin. 1 de mai sus:
a) durata protectiei acordate de statele parti la prezentul protocol desenelor sau modelelor prevazute la alin. 1 de mai sus nu poate fi mai mica de 15 ani de la data prevazuta la art. 11 alin. 1) a) sau b), dupa caz;
b) aplicarea unei mentiuni de rezerva pe obiectele carora le sint incorporate desenele sau modelele sau pe etichetele cu care sint prevazute aceste obiecte nu poate in nici un caz sa fie ceruta de catre statele parti la prezentul protocol, fie pentru exercitarea, pe teritoriul lor, a dreptului care decurg din depozitul international, fie cu orice alt scop.

ANEXA 2
ACTUL COMPLEMENTAR DE LA STOCKHOLM (traducere) din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979

ART. 1
Definitii

In sensul prezentului act complementar, trebuie sa se inteleaga, prin Actul din 1934, actul semnat la Londra, la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul international al desenelor si modelelor industriale;
- Actul din 1960, actul semnat la Haga, la 28 noiembrie 1960, al Aranjamentului de la Haga privind depozitul international al desenelor si modelelor industriale;
- Actul aditional din 1961, actul semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961, aditional la Actul din 1934;
- Organizatia, Organizatia Mondiala de Proprietate Intelectuala;
- Biroul international, Biroul International de Proprietate Intelectuala;
- director general, directorul general al organizatiei;
- Uniune speciala, uniunea de la Haga, creata prin aranjamentul de la Haga la 6 noiembrie 1925 privind depozitul international de desene si modele industriale si mentinuta prin Actele din 1934 si 1960 si prin Actul aditional din 1961, ca si prin prezentul act complementar.

ART. 2
Adunarea

1) a) Uniunea speciala are o adunare compusa din tarile care au ratificat prezentul act sau au aderat la el.
b) Guvernul fiecarei tari este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.
c) Cheltuielile fiecarei delegatii sint suportate de guvernul care a desemnat-o.
2) a) Adunarea:

(i) trateaza toate problemele privind mentinerea si dezvoltarea Uniunii speciale si aplicarea aranjamentului sau;
(ii) da Biroului international directive privind pregatirea conferintelor de revizuire, tinind cont de observatiile legale ale tarilor Uniunii speciale care nu au ratificat prezentul act sau nu au aderat la el;
(iii) modifica regulamentul de aplicare si fixeaza cuantumul taxelor referitoare la depozitul international al desenelor si modelelor industriale;
(iv) examineaza si aproba raporturile si activitatile directorului general referitoare la Uniunea speciala si ii da directivele utile privind problemele Uniunii speciale;
(v) fixeaza programul, adopta bugetul bienal al Uniunii speciale si aproba conturile de lichidare;
(vi) adopta regulamentul financiar al Uniunii speciale;
(vii) creeaza comitete de experti si grupe de lucru pe care le considera utile la realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
(viii) decide care sint tarile membre ale Uniunii speciale si care sint organizatiile internationale neguvernamentale si interguvernamentale care pot sa fie admise la reuniunile sale in calitate de observatori;
(ix) adopta modificarile art. 2-5;
(x) intreprinde orice alta actiune corespunzatoare, cu scopul de a atinge obiectivele Uniunii speciale;
(xi) se achita de orice fel de alte sarcini pe care le implica prezentul act complementar.

b) Asupra problemelor care intereseaza in egala masura si alte uniuni administrate de organizatie, adunarea statueaza modul in care se poate lua cunostinta de opinia Comitetului de coordonare al organizatiei.

3) a) Fiecare tara membra a adunarii dispune de un vot.
b) Jumatate din tarile membre ale adunarii constituie cvorumul.
c) Cu toate dispozitiile subalineatului b), daca, in cursul unei sesiuni, numarul tarilor reprezentate este mai mic de jumatate, dar egal sau superior unei treimi din tarile membre ale adunarii, aceasta poate sa ia deciziile; totusi, deciziile adunarii, cu exceptia celor care privesc procedura, nu devin executorii decit atunci cind conditiile enuntate mai jos sint indeplinite. Biroul international comunica hotaririle mentionate tarilor membre ale adunarii care nu erau reprezentate, invitindu-le sa exprime in scris, in termen de 3 luni socotind de la data comunicarii, votul sau abtinerea lor. Daca la expirarea acestui termen numarul tarilor care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea lor este cel putin egal cu numarul tarilor care lipseau pentru ca majoritatea in cvorum sa fie atinsa in cursul sesiunii, deciziile mentionate devin executorii cu conditia ca, in acelasi timp, majoritatea necesara sa ramina dobindita.
d) Sub rezerva dispozitiilor art. 5 alin. 2, deciziile adunarii sint luate cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
e) Abtinerea nu este considerata ca un vot.
f) Un delegat nu poate sa reprezinte decit o singura tara si nu poate sa voteze decit in numele acesteia.
g) Tarile Uniunii speciale care nu sint membre ale adunarii sint admise la aceste reuniuni in calitate de observatori.

4) a) Adunarea se reuneste o data la 2 ani in sesiune ordinara, la convocarea directorului general si, in afara cazurilor exceptionale, in timpul aceleiasi perioade si in aceleasi loc ca adunarea generala a organizatiei.
b) Adunarea se reuneste in sesiune extraordinara in baza unei convocari a directorului general, la cererea unui sfert din tarile membre ale adunarii.
c) Ordinea de zi a fiecarei sesiuni este pregatita de directorul general.

5) Adunarea isi adopta regulamentul intern.

ART. 3
Biroul international

1) a) Sarcinile referitoare la depozitul international al desenelor industriale, ca si alte sarcini administrative care revin Uniunii speciale sint asigurate de Biroul international.
b) Biroul international pregateste mai ales reuniunile si asigura secretariatul adunarii si comitetele de experti si grupele de lucru pe care adunarea le poate infiinta.
c) Directorul general este cel mai inalt functionar al Uniunii speciale si o reprezinta.

2) Directorul general si orice membru al personalului desemnat de el iau parte, fara drept de vot, la toate reuniunile adunarii si la orice comitet de experti sau grupa de lucru pe care aceasta le poate crea. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este, din oficiu, secretar al acestor organe.

3) a) Biroul international, conform directivelor adunarii, pregateste conferintele de revizuire a dispozitiilor aranjamentului.
b) Biroul international poate sa consulte organizatiile interguvernamentale si internationale neguvernamentale asupra pregatirii conferintelor de revizuire.
c) Directorul general si persoanele desemnate de el iau parte, fara drept de vot, la deliberarile acestor conferinte.

4) Biroul international indeplineste orice alta sarcina care ii este atribuita.

ART. 4
Finante

1) a) Uniunea speciala are un buget.
b) Bugetul Uniunii speciale cuprinde incasari si cheltuieli proprii Uniunii speciale, contributia sa la bugetul de cheltuieli comune uniunilor, ca si, daca este cazul, suma pusa la dispozitie bugetului conferintei organizatiei.
c) Sint considerate drept cheltuieli comune ale uniunii cheltuielile care nu sint atribuite in mod exclusiv Uniunii speciale, dar in egala masura uneia sau mai multor alte uniuni administrate de organizatie. Partea Uniunii speciale in aceste cheltuieli comune este proportionala cu interesul pe care aceste cheltuieli il prezinta pentru ea.

2) Bugetul Uniunii speciale este fixata tinind cont de cerintele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de organizatie.

3) Bugetul Uniunii speciale este finantat de urmatoarele resurse:

(i) taxe referitoare la depozitul international si taxele si sumele datorate pentru alte servicii facute de Biroul international in numele Uniunii speciale;
(ii) suma obtinuta din vinzarea publicatiilor Biroului international privind Uniunea speciala si drepturile aferente acestor publicatii;
(iii) donatii, legate si subventii;
(iv) chirii, dobinzi si alte venituri diverse.

4) a) Cuantumul taxelor mentionate la alin. 3) (i) este fixat de adunare, la propunerea directorului general.
b) Acest cuantum este fixat astfel ca incasarile Uniunii speciale provenind din taxe si alte surse de venituri sa permita cel putin acoperirea cheltuielilor Biroului international care intereseaza Uniunea speciala.
c) In cazul in care bugetul nu este adoptat inainte de a incepe o noua perioada bugetara, bugetul anului precedent este reinnoit, conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar.

5) Sub rezerva dispozitiilor alin. 4) a), cuantumul total al taxelor si sumelor datorate pentru alte servicii facute de Biroul international in numele Uniunii speciale este fixat de directorul general, care intocmeste un raport adunarii in acest sens.

6) a) Uniunea speciala poseda un fond de rulment constituit din excedentele de incasari si, daca astfel de excedente nu ajung, printr-un varsamint unic, efectuat de fiecare tara a uniunii speciale. Daca fondul devine insuficient, adunarea hotareste majoritatea acestuia.
b) Suma totala a varsamintului initial al fiecarei tari la fondul citat mai sus a participarii sale la majoritatea acestuia este proportionala cu contributia acestei tari, in calitate de membru al Uniunii de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, la bugetul uniunii mentionate pentru anul in cursul caruia este constituit fondul sau este decisa cresterea.
c) Proportia si modalitatile de varsamint sint fixate de adunare, la propunerea directorului general si cu acordul Comitetului de coordonare al organizatiei.

7) a) Acordul de sediu, incheiat cu tara pe teritoriul careia isi are sediul organizatia, prevede ca, daca fondul de rulment este insuficient, aceasta tara sa acorde avansuri. Suma totala a acestor avansuri si conditiile in care ele sint acordate fac obiectul, in fiecare caz, al unor acorduri separate intre tara in cauza si organizatie.
b) Tara vizata la subalin. 7) a) si organizatia au, fiecare, dreptul de a denunta angajamentul de a acorda avansuri, prin notificare in scris. Denuntarea capata efect la 3 ani dupa sfirsitul anului in cursul caruia a fost notificata.

8) Verificarea conturilor este asigurata, conform modalitatilor prevazute prin regulamentul financiar, de catre una sau mai multe tari ale Uniunii speciale sau de catre controlori externi, care sint desemnati de adunarea, cu consimtamintul lor.

ART. 5
Modificari la art. 2-5

1) Propunerile de modificare la prezentul act complementar pot sa fie prezentate de orice tara membra a adunarii sau de directorul general. Aceste propuneri sint comunicate de acesta din urma tarilor membre ale adunarii cu cel putin 6 luni inainte sa fie supuse examinarii.
2) Orice modificare vizata la alin. 1) este adoptata de adunare. Adoptarea necesara trei patrimi din voturile exprimate; totusi, orice modificare a art. 2 si a prezentului alineat necesita patru cincimi din voturile exprimate.
3) Orice modificare vizata la alin. 1) intra in vigoare la o luna dupa primirea de catre directorul general a notificarilor scrise de acceptare, efectuata in conformitate cu regulile lor constitutionale respective, din partea a trei patrimi din tarile membre ale adunarii, in momentul in care modificarea a fost adoptata. Orice modificare astfel acceptata legala toate tarile care sint membre ale adunarii in momentul in care modificarea intra in vigoare, sau care devin membre ale acesteia la o data ulterioara.

ART. 6
Modificari la Actul din 1934 si la Actul aditional din 1961

1) a) Referirile, in Actul din 1934, la Biroul International de Proprietate Industriala de la Berna, la Biroul International de la Berna sau la Biroul international sint considerate ca raportindu-se la Biroul international asa cum este definit in art. 1 al prezentului act complementar.
b) Articolul 15 al Actului din 1904 este abrogat.
c) Orice modificare a regulamentului de aplicare vizat la art. 20 al Actului din 1934 se efectueaza conform procedurii prescrise de art. 2 alin. 2) a) (iii) si 3) lit. d).
d) La art. 21 al Actului din 1934 cuvintele "revizuit in 1928" sint inlocuite cu cuvintele "pentru protectia operelor literare si artistice".
e) Referirile, in art. 22 al Actului din 1934, la art. 16, 16 bis si 17 bis ale "Conventiei generale" sint considerate ca raportindu-se la dispozitiile. Actului de la Stockholm al Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale care, in actul de la Stockholm mentionat mai sus, corespund art. 16, 16 bis si 17 bis ale actelor incheiate anterior Conventiei de la Paris.

2) a) Orice modificare a taxelor, vizate la art. 3 al Actului aditional din 1961, se efectueaza conform procedurii prevazute de art. 22) lit. a) (iii) si 3) lit. d).
b) Alin. 1) al art. 4 al Actului aditional din 1961,ca si cuvintele "cind fondul de rezerva a atins aceasta suma", din alin. 2) al articolului mentionat, sint abrogate.
c) Referirile, in art. 6 alin. 2) al Actului aditional din 1961, la art. 16 si 16 bis ale Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale sint considerate ca raportindu-se la dispozitiile Actului de la Stockholm, corespund art. 16 si 16 bis ale actelor incheiate anterior Conventiei de la Paris.
d) Referirile, in alin. 1) si 3) ale art. 7 al Actului aditional din 1961, la Guvernul Confederatiei Elvetiene sint considerate ca raportindu-se la directorul general.

ART. 7
Modificarile Actului din 1960

1) Referirile in actul din 1960, la Biroul Uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii Industriale sau la Biroul international sint considerate ca raportindu-se la Biroul international asa cum este el definit la art. 1 al prezentului act complementar.
2) Art. 19, 20,21 si 22 ale Actului din 1960 sint abrogate.
3) Referirile, in Actul din 1960, la Guvernul Confederatiei Elvetiene sint considerate ca raportindu-se la directorul general.
4) In art. 29 al Actului din 1960, cuvintele "periodice" (alin. 1) si al "Comitetul International al Desenelor sau Modelelor" (alin.2) sint suprimate.

ART. 8
Ratificarea prezentului act complementar; aderarea la aceleasi act

1) a) Tarile care, inainte de 13 ianuarie 1968, au ratificat Actul din 1960, ca si tarile care au aderat la cel putin unul din aceste acte, pot sa semneze si sa ratifice prezentul act complementar sau pot sa adere la el.
b) Ratificarea prezentului act complementar sau aderarea la el, de catre o tara care este legata prin Actul din 1934, fara sa fie legata si prin Actul aditional din 1961, comporta ratificarea automata a Actului aditional din 1961 sau aderarea automata la aceasta.

2) Instrumentele de ratificare si de aderare sint depuse la directorul general.

ART. 9
Intrarea in vigoare a prezentului act complementar

1) Referitor la cele 5 tari care si-au depus primele instrumentele de ratificare sau de aderare, prezentul act complementar intra in vigoare la 3 luni dupa depunerea celui de-al 5-lea instrument de ratificare sau de aderare.
2) Referitor la orice alta tara, prezentul act complementar intra in vigoare la 3 luni dupa data la care ratificarea sau aderarea a fost notificata de directorul general, in cazul in care o data posterioara nu a fost indicata in instrumentul de ratificare sau de aderare. In acest ultim caz, prezentul act intra in vigoare, referitor la aceasta tara, la data astfel indicata.

ART. 10
Acceptarea automata a anumitor dispozitii de catre anumite tari

1) Sub rezerva art. 8 si a alin. urmator, orice tara care nu a ratificat Actul din 1934 sau care nu a aderat devine legata de Actul aditional din 1961 si de art. 1-6 ale prezentului act complementar, incepind cu data la care aderarea sa la Actul din 1934 capata efect: totusi, daca la aceasta data prezentul act complementar nu a intrat inca in vigoare, conform termenilor art. 9 alin.1) aceasta tara nu e legata de articolele mentionate ale prezentului act complementar decit incepind cu intrarea in vigoare a acestui ultim act, conform termenilor art. 9 alin. 1).
2) Sub denumirea art. 8 si a alin. precedent, orice tara care n-a ratificat Actul din 1960 sau care n-a aderat la el devine prin art. 1-7 ale prezentului act complementar incepind cu data la care ratificarea actului sau aderarea sa la aceasta intra in vigoare; totusi, daca la aceasta data prezentul act complementar nu a intrat inca in vigoare in temeiul art. 9 alin. 1), aceasta tara nu este legata de articolele prezentului act complementar decit incepind cu intrarea in vigoare a acestui ultim act, in temeiul art. 9 alin.1).

ART. 11
Semnarea, etc. a prezentului act complementar

1) a) Prezentul act complementar este semnat intr-un singur exemplar, in limba franceza, si depus la Guvernul Suediei.
b) Textele oficiale sint stabilite de directorul general, dupa consultarea guvernelor interesate, in alte limbi pe care adunarea va putea sa le indice.

2) Prezentul act complementar ramine deschis semnarii la Stockholm, pina la 13 ianuarie 1968.

3) Directorul general transmite doua copii, certificate de catre Guvernul Suediei, ale textului semnat al prezentului act complementar, la guvernele tuturor tarilor Uniunii speciale si, la cerere, guvernului oricarei alte tari.

4) Directorul general inregistreaza prezentul act complementar la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite.

5) Directorul general notifica guvernelor tuturor tarilor Uniunii speciale semnaturile, depozitele instrumentelor de ratificare sau de aderare, intrarea in vigoare si orice alta notificare corespunzatoare.

ART. 12
Clauza tranzitorie
Pina la intrarea in functiune a primului director general, referirile, in prezentul act complementar, la Biroul international al organizatiei sau la directorul general sint considerate ca raportindu-se la biroul uniunii stabilit prin Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale sau la directorul sau



Legea nr.15/2001 pentru ratificarea Actului de la Geneva şi Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor, adoptată la 2 iulie 1999 - M.Of.nr.103/2001
LEGE nr. 15 din 22 februarie 2001
pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind anregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 103 din 28 februarie 2001

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ART. 1
Se ratifica Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind anregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999.
ART. 2
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va andeplini an numele Romaniei atributiile si procedurile prevazute an Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind anregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale.
ART. 3
Se amputernicesc Ministerul Afacerilor Externe si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sa faca declaratiile prevazute an Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind anregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat an sedinta din 6 noiembrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

p. PREaEDINTELE SENATULUI,
NICOLAE VACAROIU

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor an sedinta din 6 februarie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

PREaEDINTELE CAMEREI DEPUTAeILOR
VALER DORNEANU


ACTUL DE LA GENEVA
al Aranjamentului de la Haga privind anregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale*)

*) Traducere.

DISPOZIeII PRELIMINARE
ART. 1
Expresii prescurtate
In sensul prezentului act, se antelege prin:
(i) Aranjamentul de la Haga - Aranjamentul de la Haga privind depozitul international al desenelor si modelelor industriale, intitulat an cele ce urmeaza Aranjamentul de la Haga privind anregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale;
(ii) prezentul act - Aranjamentul de la Haga, astfel cum rezulta din prezentul act;
(iii) regulament de aplicare - regulamentul de aplicare a prezentului act;
(iv) prescris si prescrieri - prescris de regulamentul de aplicare si, respectiv, prescrierile regulamentului de aplicare;
(v) Conventia de la Paris - Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale, semnata la Paris la 20 martie 1883, astfel cum a fost revizuita si modificata;
(vi) anregistrare internationala - anregistrarea internationala a unui desen sau model industrial, efectuata an baza prezentului act;
(vii) cerere internationala - o cerere de anregistrare internationala;
(viii) registru international - colectia oficiala a Biroului international cuprinzand datele privind anregistrarile internationale a caror anscriere este solicitata sau autorizata de prezentul act ori de regulamentul de aplicare, oricare ar fi suportul pe care aceste date sunt conservate;
(ix) persoana - o persoana fizica sau o persoana juridica;
(x) solicitant - persoana an numele careia este depusa o cerere internationala;
(xi) titular - persoana an numele careia o anregistrare internationala este anscrisa an registrul international;
(xii) organizatie interguvernamentala - o organizatie interguvernamentala care andeplineste conditiile cerute de art. 27 alin. 1 (ii) pentru a deveni parte la prezentul act;
(xiii) parte contractanta - un stat sau o organizatie interguvernamentala parte la prezentul act;
(xiv) partea contractanta a solicitantului - partea contractanta sau una dintre partile contractante al carei solicitant beneficiaza de dreptul de a depune o cerere internationala, cu conditia sa andeplineasca, an privinta respectivei parti contractante, cel putin una dintre conditiile enuntate la art. 3; an cazul an care solicitantul are posibilitatea, an baza art. 3, sa asi aroge dreptul de a depune o cerere internationala din partea mai multor parti contractante, se antelege prin parte contractanta a solicitantului aceea care, printre aceste parti contractante, este indicata ca atare an cererea internationala;
(xv) teritoriul unei parti contractante - an cazul an care partea contractanta este un stat, teritoriul acestui stat si an cazul an care partea contractanta este o organizatie interguvernamentala, teritoriul pe care se aplica tratatul constitutiv al acestei organizatii interguvernamentale;
(xvi) oficiu - organismul ansarcinat de o parte contractanta sa acorde protectie desenelor si modelelor industriale pe teritoriul acestei parti contractante;
(xvii) oficiu care efectueaza examinarea - un oficiu care examineaza din oficiu cererile de protectie a desenelor si modelelor industriale depuse la acesta pentru a stabili cel putin daca aceste desene sau modele corespund conditiei de noutate;
(xviii) desemnare - o cerere care are drept scop ca o anregistrare internationala sa asi produca efectele antr-o parte contractanta; acest termen se aplica si anscrierii acestei cereri an registrul international;
(xix) parte contractanta desemnata si oficiu desemnat - partea contractanta si, respectiv, oficiul partii contractante la care se aplica o desemnare;
(xx) Actul din 1934 - Actul, semnat la Londra la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga;
(xxi) Actul din 1960 - Actul, semnat la Haga la 28 noiembrie 1960, al Aranjamentului de la Haga;
(xxii) Actul aditional din 1961 - Actul, semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961, aditional la Actul din 1934;
(xxiii) Actul complementar din 1967 - Actul complementar, semnat la Stockholm la 14 iulie 1967, astfel cum a fost modificat, al Aranjamentului de la Haga;
(xxiv) Uniune - Uniunea de la Haga creata de Aranjamentul de la Haga din 6 noiembrie 1925 si mentinuta prin actele din 1934 si 1960, Actul aditional din 1961, Actul complementar din 1967 si prezentul act;
(xxv) Adunare - Adunarea mentionata la art. 21 alin. 1 a) sau orice organism care anlocuieste aceasta Adunare;
(xxvi) Organizatie - Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale;
(xxvii) director general - directorul general al Organizatiei;
(xxviii) Birou international - Biroul international al Organizatiei;
(xxix) instrument de ratificare - de asemenea, instrumentele de acceptare sau de aprobare.
ART. 2
Alta protectie care decurge din legislatia partilor contractante si din unele tratate internationale
1. [Legislatia partilor contractante si unele tratate internationale] Dispozitiile prezentului aranjament nu afecteaza aplicarea oricarei protectii mai largi care poate fi acordata de legislatia unei parti contractante si nu afecteaza an nici un mod protectia acordata operelor artistice si operelor de arta prin tratatele si conventiile internationale cu privire la dreptul de autor si nici protectia acordata desenelor si modelelor industriale an baza Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert, anexat la acordul care instituie Organizatia Mondiala a Comertului.
2. [Obligatia de a se conforma Conventiei de la Paris] Fiecare parte contractanta se conformeaza dispozitiilor Conventiei de la Paris care se refera la desenele si modelele industriale.

CAP. 1
Cererea internationala si anregistrarea internationala
ART. 3
Dreptul de a depune o cerere internationala
Orice resortisant al unui stat care este o parte contractanta ori al unui stat membru al unei organizatii interguvernamentale care este parte contractanta sau orice persoana care asi are domiciliul, resedinta stabila ori o antreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa cu sediul pe teritoriul unei parti contractante are dreptul sa depuna o cerere internationala.
ART. 4
Procedura de depunere a cererii internationale
1. [Depunerea directa sau indirecta] a) Cererea internationala poate fi depusa, la alegerea solicitantului, fie direct la Biroul international, fie prin intermediul oficiului partii contractante a solicitantului.
b) In pofida subalin. a), orice parte contractanta poate notifica directorului general printr-o declaratie faptul ca nu se pot depune cereri internationale prin intermediul oficiului sau.
2. [Taxa de transmitere an cazul depunerii indirecte] Oficiul oricarei parti contractante poate cere ca solicitantul sa ai verse an propriul cont o taxa de transmitere pentru orice cerere internationala depusa prin intermediul sau.
ART. 5
Continutul cererii internationale
1. [Continutul obligatoriu al cererii internationale] Cererea internationala este redactata an limba oficiala prescrisa sau an una dintre limbile oficiale prescrise; trebuie sa figureze sau sa fie anexate:
(i) o cerere de anregistrare internationala conform prezentului act;
(ii) datele prescrise cu privire la solicitant;
(iii) numarul prescris de exemplare ale unei reproduceri sau, la alegerea solicitantului, ale mai multor reproduceri diferite ale desenului ori modelului industrial care face obiectul cererii internationale, prezentate an modul prescris; cu toate acestea, an cazul unui desen industrial (cu doua dimensiuni), pentru care o cerere de amanare a publicarii este facuta an baza alin. 5, cererea internationala poate fi ansotita de numarul prescris de specimene ale desenului an loc sa contina reproduceri;
(iv) o indicare a produsului sau produselor care constituie desenul ori modelul industrial sau an legatura cu care desenul ori modelul trebuie utilizat, an modul prescris;
(v) o indicare a partilor contractante desemnate;
(vi) taxele prescrise;
(vii) orice alte indicatii prescrise.
2. [Continutul suplimentar obligatoriu al cererii internationale] a) Orice parte contractanta al carei oficiu este un oficiu care efectueaza examinarea si a carei legislatie an momentul an care devine parte la prezentul act solicita ca o cerere de protectie a unui desen sau model industrial sa contina unul sau mai multe dintre elementele mentionate la subalin. b) pentru atribuirea, an baza acestei legislatii, a unei date de depozit pentru aceasta cerere, poate notifica aceste elemente directorului general printr-o declaratie.
b) Elementele care pot fi notificate an baza subalin. a) sunt urmatoarele:
(i) indicatii privind identitatea creatorului desenului sau modelului industrial care face obiectul cererii;
(ii) o scurta descriere a reproducerii sau a elementelor caracteristice ale desenului ori modelului industrial care face obiectul cererii;
(iii) o revendicare.
c) In cazul an care cererea internationala contine desemnarea unei parti contractante care a facut o notificare an baza subalin. a), ea trebuie sa contina, de asemenea, an modul prescris, orice element care a facut obiectul acestei notificari.
3. [Alt continut posibil al cererii internationale] Cererea internationala poate contine orice alte elemente mentionate an regulamentul de aplicare sau poate fi ansotita de acestea.
4. [Mai multe desene sau modele industriale an aceeasi cerere internationala] Sub rezerva conditiilor prescrise, o cerere internationala poate contine mai multe desene sau modele industriale.
5. [Cererea de amanare a publicarii] Cererea internationala poate contine o cerere de amanare a publicarii.
ART. 6
Prioritatea
1. [Revendicarea de prioritate] a) Cererea internationala poate contine o declaratie prin care se revendica, an baza art. 4 din Conventia de la Paris, prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare depuse antr-o tara care este parte la aceasta conventie sau pentru o astfel de tara ori la un membru al Organizatiei Mondiale a Comertului sau pentru un astfel de membru.
b) Regulamentul de aplicare poate prevedea ca declaratia mentionata la subalin. a) poate fi facuta dupa depunerea cererii internationale. In acest caz regulamentul de aplicare prescrie an ce moment aceasta declaratie poate fi efectuata cel mai tarziu.
2. [Cererea internationala pe care se bazeaza o revendicare de prioritate] De la data depunerii sale cererea internationala are valoarea unui depozit reglementar an sensul art. 4 din Conventia de la Paris, oricare ar fi situatia sa ulterioara.
ART. 7
Taxele de desemnare
1. [Taxa de desemnare prescrisa] Taxele prescrise cuprind, sub rezerva alin. 2, o taxa de desemnare pentru fiecare parte contractanta desemnata.
2. [Taxa de desemnare individuala] Orice parte contractanta al carei oficiu este un oficiu care efectueaza examinarea si orice parte contractanta care este o organizatie interguvernamentala pot sa notifice directorului general printr-o declaratie ca pentru orice cerere internationala an care sunt desemnate, precum si pentru reannoirea oricarei anregistrari internationale care decurge dintr-o astfel de cerere internationala taxa de desemnare prescrisa, mentionata la alin. 1, este anlocuita cu o taxa de desemnare individuala al carei cuantum este indicat an declaratie, care poate fi modificat an declaratiile ulterioare. Acest cuantum poate fi stabilit de respectiva parte contractanta pentru perioada initiala de protectie si pentru fiecare perioada de reinnoire sau pentru durata maxima de protectie pe care aceasta o autorizeaza. Cu toate acestea, nu poate depasi cuantumul echivalent celui pe care oficiul respectivei parti contractante ar fi avut dreptul sa al primeasca de la solicitant pentru o protectie acordata pentru o durata echivalenta aceluiasi numar de desene si modele industriale, cuantumul an discutie fiind diminuat cu cuantumul economiilor rezultate din procedura internationala.
3. [Transferul taxelor de desemnare] Taxele de desemnare mentionate la alin. 1 si 2 sunt transferate de Biroul international partilor contractante pentru care acestea au fost platite.
ART. 8
Corectarea
1. [Examinarea cererii internationale] Daca Biroul international constata ca cererea internationala nu andeplineste an momentul primirii sale la acesta conditiile prezentului act si ale regulamentului de aplicare, acesta invita solicitantul sa o corecteze an termenul prescris.
2. [Lipsa corectarii] a) Daca solicitantul nu da curs invitatiei an termenul prescris, cererea internationala este considerata, sub rezerva subalin. b), abandonata.
b) In cazul unei neregularitati cu privire la art. 5 alin. 2 sau al unei cerinte speciale notificate directorului general de o parte contractanta conform regulamentului de aplicare, daca solicitantul nu da curs invitatiei an termenul prescris, cererea internationala este considerata ca nu contine desemnarea acestei parti contractante.
ART. 9
Data de depozit a cererii internationale
1. [Cererea internationala depusa direct] In cazul an care cererea internationala este depusa direct la Biroul international, data de depozit este, sub rezerva alin. 3, data la care Biroul international primeste cererea internationala.
2. [Cererea internationala depusa indirect] In cazul an care cererea internationala este depusa prin intermediul oficiului partii contractante a solicitantului, data de depozit este stabilita an modul prescris.
3. [Cererea internationala cu unele neregularitati] In cazul an care la data la care este primita de Biroul international cererea internationala are o neregularitate care este prescrisa ca o neregularitate care implica amanarea datei de depozit a cererii internationale, data de depozit este data la care corectarea acestei neregularitati este primita de Biroul international.
ART. 10
Inregistrarea internationala, data anregistrarii internationale, publicarea si copiile confidentiale de pe anregistrarea internationala
1. [Inregistrarea internationala] Biroul international anregistreaza fiecare desen sau model industrial care face obiectul cererii internationale an momentul primirii sale sau, an cazul an care solicitantul este invitat sa corecteze cererea an baza art. 8, de la primirea elementelor necesare pentru corectarea ei. Inregistrarea este efectuata, fie ca publicarea este sau nu este amanata, an baza art. 11.
2. [Data anregistrarii internationale] a) Sub rezerva subalin. b), data anregistrarii internationale este data de depozit a cererii internationale.
b) In cazul an care la data la care este primita de Biroul international cererea internationala contine o neregularitate cu privire la art. 5 alin. 2, data anregistrarii internationale este data la care corectarea acestei neregularitati este primita de Biroul international sau, daca data de depozit a cererii internationale este ulterioara respectivei date, data de depozit a cererii internationale.
3. [Publicarea] a) Inregistrarea internationala este publicata de Biroul international. Publicarea este considerata an toate partile contractante ca o publicitate suficienta si nici o alta publicitate nu poate fi solicitata din partea titularului.
b) Biroul international trimite fiecarui oficiu desemnat un exemplar al anregistrarii internationale publicate.
4. [Mentinerea secretului anaintea publicarii] Sub rezerva alin. 5 si a art. 11 alin. 4 b), Biroul international tine an regim secret fiecare cerere internationala si fiecare anregistrare internationala pana la publicare.
5. [Copiile confidentiale] a) Imediat dupa ce anregistrarea a fost efectuata Biroul international trimite o copie de pe anregistrarea internationala, precum si orice declaratie, document sau specimen pertinent care ansoteste cererea internationala fiecarui oficiu care i-a notificat solicitarea de a primi o astfel de copie si care a fost desemnat an cererea internationala.
b) Pana la publicarea anregistrarii internationale de Biroul international oficiul pastreaza an regim secret orice anregistrare internationala a carei copie i-a fost trimisa de Biroul international si nu poate folosi aceasta copie decat an scopul examinarii anregistrarii internationale si a cererilor de protectie a desenelor sau modelelor industriale, depuse an partea contractanta pentru care este competent sau pentru aceasta parte contractanta. In special oficiul nu poate divulga continutul unei astfel de anregistrari internationale nici unei persoane straine serviciilor sale, alta decat titularul acestei anregistrari internationale, cu exceptia efectuarii unei proceduri administrative sau judiciare cu privire la un conflict referitor la dreptul de a depune cererea internationala pe care se bazeaza anregistrarea internationala. In cazul unei astfel de proceduri administrative sau judiciare continutul anregistrarii internationale poate fi divulgat numai cu caracter confidential partilor implicate an procedura, care sunt obligate sa respecte caracterul confidential al divulgarii.
ART. 11
Amanarea publicarii
1. [Dispozitiile legislative ale partilor contractante referitoare la amanarea publicarii] a) In cazul an care legislatia unei parti contractante prevede amanarea publicarii unui desen sau model industrial pentru o perioada inferioara celei care este prescrisa, aceasta parte contractanta notifica directorului general printr-o declaratie perioada de amanare autorizata.
b) In cazul an care legislatia unei parti contractante nu prevede amanarea publicarii unui desen sau model industrial, aceasta parte contractanta notifica acest fapt directorului general printr-o declaratie.
2. [Amanarea publicarii] In cazul an care cererea internationala contine o cerere de amanare a publicarii, publicarea intervine:
(i) daca nici una dintre partile contractante desemnate an cererea internationala nu a facut o declaratie conform alin. 1, la expirarea perioadei prescrise; sau
(ii) daca una dintre partile contractante desemnate an cererea internationala a facut o declaratie, conform alin. 1 a), la expirarea perioadei care este notificata an aceasta declaratie sau, daca mai multe parti contractante desemnate au facut astfel de declaratii, la expirarea celei mai scurte perioade care este notificata an declaratiile lor.
3. [Tratamentul cererilor de amanare an cazul an care amanarea nu este posibila an baza legislatiei aplicabile] In cazul an care amanarea publicarii a fost solicitata si daca una dintre partile contractante desemnate an cererea internationala a facut, an baza alin. 1 b), o declaratie conform careia amanarea publicarii nu este posibila an baza legislatiei sale:
(i) sub rezerva pct. (ii), Biroul international notifica acest fapt solicitantului; daca an termenul prescris solicitantul nu informeaza an scris Biroul international despre retragerea desemnarii respectivei parti contractante, Biroul international nu ia an considerare cererea de amanare a publicarii;
(ii) daca, an loc sa contina reproduceri ale desenului sau modelului industrial, cererea internationala ar fi ansotita de specimene ale desenului sau modelului industrial, Biroul international nu ia an considerare desemnarea respectivei parti contractante si notifica acest fapt solicitantului.
4. [Cererea de publicare anticipata a anregistrarii internationale sau de autorizare speciala de acces la aceasta] a) Pe parcursul perioadei de amanare aplicabile an baza alin. 2 titularul poate an orice moment sa solicite publicarea unuia, mai multor sau tuturor desenelor ori modelelor industriale care fac obiectul anregistrarii internationale; an acest caz perioada de amanare pentru acest model sau desen industrial ori pentru aceste desene sau modele industriale este considerata ca a expirat la data primirii acestei cereri de catre Biroul international.
b) Pe parcursul perioadei de amanare aplicabile an baza alin. 2 titularul poate, de asemenea, an orice moment, sa solicite Biroului international sa furnizeze unui tert pe care l-a desemnat un extras al unuia, mai multor sau tuturor desenelor ori modelelor industriale care fac obiectul anregistrarii internationale sau sa autorizeze accesul acestui tert la acest model sau desen industrial ori la aceste desene sau modele industriale.
5. [Renuntarea si limitarea] a) Daca an orice moment pe parcursul perioadei de amanare aplicabile an baza alin. 2 titularul renunta la anregistrarea internationala cu privire la toate statele contractante desemnate, desenul sau modelul industrial ori desenele sau modelele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale nu sunt publicate.
b) Daca an orice moment pe parcursul perioadei de amanare aplicabile an baza alin. 2 titularul limiteaza anregistrarea internationala, cu privire la toate partile contractante desemnate, la unul sau mai multe desene ori modele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale, desenul sau modelul industrial ori desenele sau modelele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale nu sunt publicate.
6. [Publicarea si furnizarea de reproduceri] a) La expirarea oricarei perioade de amanare aplicabile an baza dispozitiilor prezentului articol Biroul international publica anregistrarea internationala sub rezerva achitarii taxelor prescrise. Daca aceste taxe nu sunt achitate an modul prescris, anregistrarea internationala este radiata si publicarea nu este efectuata.
b) In cazul an care cererea internationala ar fi ansotita de unul sau de mai multe specimene ale desenului industrial, conform art. 5 alin. 1 (iii), titularul transmite Biroului international an termenul prescris numarul prescris de exemplare ale unei reproduceri a fiecarui desen ori model industrial care face obiectul acestei cereri. In masura an care titularul nu efectueaza acest lucru anregistrarea internationala este radiata si publicarea nu este efectuata.
ART. 12
Refuzul
1. [Dreptul de refuz] Oficiul unei parti contractante desemnate poate, an cazul an care conditiile an care legislatia acestei parti contractante subordoneaza protectia nu sunt antrunite an ceea ce priveste unul, mai multe sau toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul unei anregistrari internationale, sa refuze, an parte sau an totalitate, efectele anregistrarii internationale pe teritoriul respectivei parti contractante; cu toate acestea, nici un oficiu nu poate refuza, an parte sau an totalitate, efectele unei anregistrari internationale pe motiv ca cererea internationala nu satisface an privinta formei sau a continutului sau, an baza legislatiei partii contractante respective, cerintele care sunt enuntate an prezentul act sau an regulamentul de aplicare ori cerintele care se adauga sau care difera de acesta.
2. [Notificarea refuzului] a) Refuzul efectelor unei anregistrari internationale este comunicat an termenul prescris de oficiu Biroului international printr-o notificare de refuz.
b) Orice notificare de refuz indica toate motivele pe care se bazeaza refuzul.
3. [Transmiterea notificarii de refuz; mijloace de recurs] a) Biroul international transmite fara antarziere titularului o copie de pe notificarea de refuz.
b) Titularul dispune de aceleasi mijloace de recurs daca un desen sau model industrial care face obiectul anregistrarii internationale facuse obiectul unei cereri de protectie an baza legislatiei aplicabile la oficiul care a comunicat refuzul. Aceste mijloace de recurs cuprind, cel putin, posibilitatea unei revizuiri sau a unei reexaminari a refuzului ori a unui recurs impotriva refuzului.
4. [Retragerea refuzului] Orice refuz poate fi retras, an parte sau an totalitate, an orice moment de oficiul care l-a comunicat.
ART. 13
Cerinte speciale privind unitatea desenului sau a modelului industrial
1. [Notificarea cerintelor speciale] Orice parte contractanta a carei legislatie an momentul an care devine parte la prezentul act solicita ca desenele sau modelele industriale care fac obiectul aceleiasi cereri sa satisfaca regula de unitate de conceptie, de unitate de productie sau de unitate de utilizare ori sa apartina aceluiasi ansamblu de articole sau aceleiasi compozitii de articole sau ca un singur desen ori model industrial independent si distinct sa poata fi revendicat an aceeasi cerere poate notifica aceasta cerinta directorului general printr-o declaratie. Cu toate acestea, o astfel de declaratie nu afecteaza dreptul solicitantului unei cereri internationale, chiar daca aceasta desemneaza partea contractanta care a facut aceasta declaratie, de a include mai multe desene sau modele industriale an aceasta cerere conform art. 5 alin. 4.
2. [Efectul declaratiei] Aceasta declaratie permite oficiului partii contractante care a facut-o sa refuze efectele anregistrarii internationale conform art. 12 alin. 1 pana an momentul an care se andeplineste cerinta notificata de aceasta parte contractanta.
3. [Taxele suplimentare datorate an cazul divizarii unei anregistrari] Daca an urma unei notificari de refuz an baza alin. 2 o anregistrare internationala este divizata la oficiul implicat pentru a remedia un motiv de refuz indicat an notificare, acest oficiu are dreptul de a percepe o taxa pentru fiecare cerere internationala suplimentara care ar fi fost necesara pentru evitarea acestui motiv de refuz.
ART. 14
Efectele anregistrarii internationale
1. [Efectele identice cu cele ale unei cereri conform legislatiei aplicabile] De la data anregistrarii internationale aceasta produce an fiecare parte contractanta desemnata cel putin aceleasi efecte ca o cerere depusa an mod reglementar an vederea obtinerii protectiei desenului sau modelului industrial an baza legislatiei acestei parti contractante.
2. [Efectele identice cu cele ale acordarii unei protectii conform legislatiei aplicabile] a) In fiecare parte contractanta desemnata al carei oficiu nu a comunicat refuzul conform art. 11 anregistrarea internationala produce aceleasi efecte ca acordarea protectiei desenului sau modelului industrial an baza legislatiei acestei parti contractante, cel mai tarziu de la data expirarii termenului pe parcursul caruia ea poate comunica un refuz sau, an cazul an care o parte contractanta a facut o declaratie an aceasta privinta an baza regulamentului de aplicare, cel mai tarziu an momentul specificat an aceasta declaratie.
b) In cazul an care oficiul unei parti contractante desemnate a comunicat un refuz si a retras ulterior acest refuz, an parte sau an totalitate, anregistrarea internationala produce an aceasta parte contractanta, an masura an care refuzul este retras, aceleasi efecte ca acordarea protectiei desenului sau modelului industrial an baza legislatiei respectivei parti contractante, cel mai tarziu de la data la care refuzul a fost retras.
c) Efectele atribuite anregistrarii internationale an baza prezentului alineat se aplica desenelor sau modelelor industriale care fac obiectul acestei anregistrari an modul an care au fost primite de la Biroul international de catre oficiul desemnat sau, daca este cazul, an modul an care au fost modificate an timpul procedurii an fata acestui oficiu.
3. [Declaratia privind efectul desemnarii partii contractante a solicitantului] a) Orice parte contractanta al carei oficiu este un oficiu care efectueaza examinarea poate, printr-o declaratie, sa notifice directorului general ca, an cazul an care aceasta parte contractanta este cea a solicitantului, desemnarea acestei parti contractante antr-o anregistrare internationala este fara efect.
b) In cazul an care o parte contractanta care a facut declaratia mentionata la subalin. a) este indicata antr-o cerere internationala ca partea contractanta a solicitantului si, an acelasi timp, ca o parte contractanta desemnata, Biroul international nu ia an considerare desemnarea acestei parti contractante.
ART. 15
Invalidarea
1. [Posibilitatea titularului de a-si apara drepturile] Invalidarea partiala sau totala de catre autoritatile competente ale unei parti contractante desemnate a efectelor anregistrarii internationale pe teritoriul acestei parti contractante nu poate fi pronuntata fara ca titularului sa i se fi acordat an timp util posibilitatea de a-si apara drepturile.
2. [Notificarea invalidarii] Oficiul partii contractante pe teritoriul careia efectele anregistrarii internationale au fost invalidate notifica invalidarea Biroului international an momentul an care a luat cunostinta de aceasta.
ART. 16
Inscrierea de modificari si alte aspecte privind anregistrarile internationale
1. [Inscrierea de modificari si alte aspecte] Biroul international anscrie an registrul international, an modul prescris:
(i) orice schimbare de titular al anregistrarii internationale cu privire la una, mai multe sau la toate partile contractante desemnate si cu privire la unul, mai multe sau la toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale, sub rezerva ca noul proprietar sa aiba dreptul de a depune o cerere internationala an baza art. 3;
(ii) orice schimbare de nume sau de adresa a titularului;
(iii) numirea unui mandatar al solicitantului sau al titularului si orice alta data pertinenta an privinta acestui mandatar;
(iv) orice renuntare a titularului la anregistrarea internationala cu privire la una, mai multe sau la toate partile contractante desemnate;
(v) orice limitare a anregistrarii internationale la unul sau mai multe desene ori modele industriale care fac obiectul acesteia, facuta de titular cu privire la una, mai multe sau la toate partile contractante desemnate;
(vi) orice invalidare de catre autoritatile competente ale unei parti contractante desemnate, pe teritoriul acestei parti contractante, a efectelor anregistrarii internationale cu privire la unul, mai multe sau la toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul acestei anregistrari;
(vii) orice alta data pertinenta indicata an regulamentul de aplicare, cu privire la drepturile asupra unuia, mai multor sau tuturor desenelor ori modelelor industriale care fac obiectul anregistrarii internationale.
2. [Efectele anscrierii an registrul international] Orice anscriere mentionata la pct. (i), (ii), (iv), (v), (vi) si (vii) ale alin. 1 produce aceleasi efecte daca ar fi fost efectuata an registrul oficiului fiecarei parti contractante implicate, cu exceptia cazului an care o parte contractanta poate printr-o declaratie sa notifice directorului general ca o anscriere mentionata la pct. (i) al alin. 1 nu produce respectivele efecte an aceasta parte contractanta atata timp cat oficiul acestei parti contractante nu a primit declaratiile sau documentele mentionate an declaratia sus-mentionata.
3. [Taxele] Orice anscriere efectuata an baza alin. 1 poate da nastere la plata unei taxe.
4. [Publicarea] Biroul international publica o anstiintare cu privire la orice anscriere efectuata an baza alin. 1. Biroul international trimite un exemplar al publicarii anstiintarii la oficiul fiecarei parti contractante implicate.
ART. 17
Perioada initiala, reannoirea anregistrarii internationale si durata protectiei
1. [Perioada initiala a anregistrarii internationale] Inregistrarea internationala este efectuata pentru o perioada initiala de 5 ani.
2. [Reannoirea anregistrarii internationale] Inregistrarea internationala poate fi reannoita pentru perioade suplimentare de 5 ani, conform procedurii prescrise si sub rezerva achitarii taxelor prescrise.
3. [Durata protectiei an partile contractante desemnate] a) Cu conditia ca anregistrarea internationala sa fie reannoita si sub rezerva subalin. b), durata protectiei an fiecare parte contractanta desemnata este de 15 ani de la data anregistrarii internationale.
b) In cazul an care legislatia unei parti contractante desemnate prevede o durata de protectie mai mare de 15 ani pentru un desen sau model industrial caruia i s-a acordat protectie an baza acestei legislatii, durata protectiei este, cu conditia ca anregistrarea internationala sa fie reannoita, aceeasi ca cea pe care o prevede legislatia acestei parti contractante.
c) Fiecare parte contractanta notifica directorului general printr-o declaratie durata maxima de protectie prevazuta an legislatia sa.
4. [Posibilitatea de reinnoire limitata] Reannoirea anregistrarii internationale poate fi efectuata pentru una, mai multe sau toate partile contractante desemnate si pentru unul, mai multe sau toate desenele si modelele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale.
5. [Inscrierea si publicarea reannoirii] Biroul international anscrie reinnoirile an registrul international si publica o anstiintare cu privire la acest lucru. Biroul international trimite un exemplar al publicarii anstiintarii la oficiul fiecarei parti contractante implicate.
ART. 18
Informatii referitoare la anregistrarile internationale publicate
1. [Accesul la informare] Biroul international furnizeaza oricarei persoane solicitante, an schimbul achitarii taxei prescrise, extrase din registrul international sau informatii cu privire la continutul registrului international an ceea ce priveste orice anregistrare internationala publicata.
2. [Scutirea de legalizare] Extrasele din registrul international furnizate de Biroul international sunt scutite de orice cerinta de legalizare an fiecare parte contractanta.

CAP. 2
Dispozitii administrative
ART. 19
Oficiu comun mai multor state
1. [Notificarea referitoare la un oficiu comun] Daca mai multe state care au intentia sa devina parte la prezentul act au realizat sau daca mai multe state care sunt parte la prezentul act convin sa realizeze unificarea legislatiilor lor nationale cu privire la desene si modele industriale, acestea pot notifica directorului general:
(i) ca un oficiu comun se va substitui oficiului national al fiecaruia dintre ele; si
(ii) ca totalitatea teritoriilor lor respective carora li se aplica legislatia unificata va trebui considerata ca o singura parte contractanta pentru aplicarea art. 1, 3-18 si 31.
2. [Momentul efectuarii notificarii] Notificarea mentionata la alin. 1 este efectuata:
(i) cu privire la statele care au intentia sa devina parte la prezentul act, an momentul depunerii instrumentelor mentionate la art. 27 alin. 2;
(ii) cu privire la statele care sunt parte la prezentul act, an orice moment dupa unificarea legislatiilor lor nationale.
3. [Data producerii efectelor notificarii] Notificarea mentionata la alin. 1 si 2 produce efecte:
(i) cu privire la statele care au intentia sa devina parte la prezentul act, an momentul an care aceste state devin legate prin prezentul act;
(ii) cu privire la statele care sunt parte la prezentul act, la 3 luni de la data comunicarii facute de directorul general celorlalte parti contractante sau la orice data ulterioara indicata an notificare.
ART. 20
Apartenenta la Uniunea de la Haga
Partile contractante sunt membre ale aceleiasi uniuni ca si statele care sunt parte la Actul din 1934 sau la Actul din 1960.
ART. 21
Adunarea
1. [Componenta] a) Partile contractante sunt membre ale aceleiasi adunari ca si statele care sunt legate prin art. 2 din actul complementar din 1967.
b) Fiecare membru al Adunarii este reprezentat printr-un delegat care poate fi asistat de supleanti, consilieri si experti si fiecare delegat nu poate reprezenta decat o singura parte contractanta.
c) Membrii Uniunii care nu sunt membri ai Adunarii sunt admisi la reuniunile Adunarii an calitate de observatori.
2. [Functiile] a) Adunarea:
(i) se ocupa de toate aspectele cu privire la mentinerea si dezvoltarea Uniunii si la aplicarea prezentului act;
(ii) asi exercita drepturile care ai sunt conferite an mod special si se achita de sarcinile care ai sunt atribuite an mod special an termenii prezentului act sau ai Actului complementar din 1967;
(iii) da directive directorului general cu privire la pregatirea conferintelor de revizuire si decide convocarea acestor conferinte;
(iv) modifica regulamentul de aplicare;
(v) examineaza si aproba rapoartele si activitatile directorului general referitoare la Uniune si ai da toate instructiunile utile cu privire la aspectele care tin de competenta acesteia;
(vi) stabileste programul, adopta bugetul bienal al Uniunii si aproba conturile sale de anchidere;
(vii) adopta regulamentul financiar al Uniunii;
(viii) creeaza comitetele si grupele de lucru pe care le considera utile pentru a se permite realizarea obiectivelor Uniunii;
(ix) sub rezerva alin. 1c), decide care state, organizatii interguvernamentale si organizatii neguvernamentale vor fi admise la reuniunile sale an calitate de observatori;
(x) antreprinde orice alta actiune corespunzatoare an vederea realizarii obiectivelor Uniunii si se achita de orice alte functii utile an cadrul prezentului act.
b) In privinta aspectelor care intereseaza an egala masura alte uniuni administrate de Organizatie, Adunarea decide dupa ce a luat cunostinta de anstiintarea Comitetului de coordonare al Organizatiei.
3. [Cvorumul] a) Jumatate din numarul membrilor Adunarii care sunt state si care au drept de vot asupra unui anumit aspect constituie cvorumul an scopul votarii asupra acestui aspect.
b) Sub rezerva dispozitiilor subalin. a), daca an timpul unei sesiuni numarul membrilor Adunarii care sunt state, care au drept de vot asupra unui anumit aspect si care sunt reprezentati este mai mic de jumatate, dar este egal sau superior unei treimi din numarul membrilor Adunarii care sunt state si care au drept de vot asupra acestui aspect, Adunarea poate lua decizii; cu toate acestea, deciziile Adunarii, cu exceptia celor care se refera la procedura sa, nu devin executorii decat an cazul an care conditiile enuntate ulterior sunt andeplinite. Biroul international comunica respectivele decizii membrilor Adunarii care sunt state, care au drept de vot asupra respectivului aspect si care nu erau reprezentate, invitandu-le sa asi exprime an scris, an termen de 3 luni de la data comunicarii, votul sau abtinerea. Daca la expirarea acestui termen numarul respectivilor membri care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea este cel putin egal cu numarul membrilor care lipseau pentru ca cvorumul sa fie atins an timpul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu conditia ca an acelasi timp majoritatea necesara sa ramana antrunita.
4. [Luarea de decizii an cadrul Adunarii] a) Adunarea depune toate eforturile de a lua decizii prin consens.
b) In cazul an care nu este posibil sa se ajunga la o decizie prin consens, decizia asupra aspectului examinat este supusa la vot. In acest caz:
(i) fiecare parte contractanta care este un stat dispune de un vot si voteaza numai an nume propriu; si
(ii) orice parte contractanta care este o organizatie interguvernamentala poate participa la vot an locul statelor sale membre cu un numar de voturi egal cu numarul statelor sale membre care sunt parte la prezentul act; nici o organizatie interguvernamentala nu participa la vot daca unul dintre statele sale membre asi exercita dreptul de vot si invers.
c) In privinta aspectelor care nu se refera decat la statele legate prin art. 2 din Actul complementar din 1967, partile contractante care nu sunt legate prin respectivul articol nu au drept de vot, an timp ce, an privinta aspectelor care nu se refera decat la partile contractante, numai acestea din urma au drept de vot.
5. [Majoritatea] a) Sub rezerva art. 24 alin. 2 si a art. 26 alin. 2, deciziile Adunarii sunt luate cu majoritatea a doua treimi din numarul voturilor exprimate.
b) Abtinerea nu se considera vot.
6. [Sesiunile] a) Adunarea se reuneste o data la 2 ani an sesiune ordinara la convocarea directorului general si, an afara cazurilor exceptionale, pe parcursul aceleiasi perioade si an aceleasi locuri ca Adunarea generala a Organizatiei.
b) Adunarea se reuneste an sesiune extraordinara la convocarea directorului general, acesta actionand fie la solicitarea unei patrimi din numarul membrilor Adunarii, fie din proprie initiativa.
c) Ordinea de zi a fiecarei sesiuni este stabilita de directorul general.
7. [Regulamentul interior] Adunarea adopta propriul regulament interior.
ART. 22
Biroul international
1. [Functiile administrative] a) Inregistrarea internationala si sarcinile conexe, precum si celelalte sarcini administrative cu privire la Uniune sunt asigurate de Biroul international.
b) In mod special Biroul international pregateste reuniunile si asigura secretariatul Adunarii si al comitetelor de experti si grupelor de lucru pe care le poate crea.
2. [Directorul general] Directorul general ocupa cea mai inalta functie din Uniune si o reprezinta.
3. [Alte reuniuni decat sesiunile Adunarii] Directorul general convoaca orice comitet sau grupa de lucru creata de Adunare si orice alta reuniune care se ocupa de aspecte care intereseaza Uniunea.
4. [Rolul Biroului international la Adunare si la alte reuniuni] a) Directorul general si persoanele desemnate de acesta iau parte fara drept de vot la toate reuniunile Adunarii si ale comitetelor si grupelor de lucru create de Adunare, precum si la orice alta reuniune convocata de directorul general sub auspiciile Uniunii.
b) Directorul general sau un membru al personalului desemnat de acesta este din oficiu secretar al Adunarii si al comitetelor, grupelor de lucru si al altor reuniuni mentionate la subalin. a).
5. [Conferintele] a) Biroul international, conform directivelor Adunarii, pregateste conferintele de revizuire.
b) Biroul international poate consulta organizatii interguvernamentale, precum si organizatii neguvernamentale internationale si nationale cu privire la pregatirea acestor conferinte.
c) Directorul general si persoanele desemnate de acesta iau parte fara drept de vot la dezbaterile conferintelor de revizuire.
6. [Alte functii] Biroul international andeplineste toate celelalte sarcini care ai sunt atribuite an legatura cu prezentul act.
ART. 23
Finante
1. [Bugetul] a) Uniunea are un buget.
b) Bugetul Uniunii cuprinde ancasarile si cheltuielile proprii ale Uniunii si contributia sa la bugetul cheltuielilor comune ale uniunilor administrate de Organizatie.
c) Sunt considerate cheltuieli comune ale uniunilor cheltuielile care nu sunt atribuite an mod exclusiv Uniunii, ci si uneia sau mai multor alte uniuni administrate de Organizatie. Partea Uniunii la aceste cheltuieli comune este proportionala cu beneficiul pe care aceste cheltuieli al prezinta pentru ea.
2. [Coordonarea cu bugetele altor uniuni] Bugetul Uniunii este stabilit tinandu-se seama de cerintele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de Organizatie.
3. [Sursele de finantare a bugetului] Bugetul Uniunii este finantat din urmatoarele surse:
(i) taxele referitoare la anregistrarile internationale;
(ii) sumele datorate pentru celelalte servicii oferite de Biroul international an numele Uniunii;
(iii) produsul vanzarii publicatiilor Biroului international cu privire la Uniune si drepturile aferente acestor publicatii;
(iv) donatiile, dispozitiile testamentare si subventiile;
(v) chiriile, dobanzile si alte diverse venituri.
4. [Stabilirea taxelor si a sumelor datorate; cuantumul bugetului]
a) Cuantumul taxelor mentionate la alin. 3(i) este stabilit de Adunare la propunerea directorului general. Sumele datorate mentionate la alin. 3(ii) sunt stabilite de directorul general si sunt aplicabile an mod provizoriu pana an momentul an care Adunarea se pronunta la urmatoarea sa sesiune.
b) Cuantumul taxelor mentionate la alin. 3(i) este stabilit astfel ancat ancasarile Uniunii care provin din taxe si din alte surse de venituri sa permita cel putin acoperirea tuturor cheltuielilor Biroului international care intereseaza Uniunea.
c) In cazul an care bugetul nu este adoptat anaintea anceperii unui nou exercitiu bugetul anului precedent este reannoit conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar.
5. [Fondul de rulment Uniunea are un fond de rulment constituit din excedentele de ancasari si, daca aceste excedente nu sunt suficiente, dintr-un varsamant unic efectuat de fiecare membru al Uniunii. Daca fondul devine insuficient, Adunarea decide cresterea acestuia. Proportia si modalitatile de varsamant sunt stabilite de Adunare la propunerea directorului general.
6. [Avansurile aprobate de statul gazda] a) Acordul de sediu ancheiat cu statul pe teritoriul caruia Organizatia asi are sediul prevede ca, daca fondul de rulment nu este suficient, acest stat sa acorde avansuri. Cuantumul acestor avansuri si conditiile an care sunt acordate fac obiectul, an fiecare caz, unor acorduri separate antre statul an cauza si Organizatie.
b) Statul mentionat la subalin. a) si Organizatia au fiecare dreptul sa denunte angajamentul de a acorda avansuri prin intermediul unei notificari scrise. Denuntarea produce efecte la 3 ani de la ancheierea anului an cursul caruia a fost notificata.
7. [Verificarea conturilor] Verificarea conturilor este asigurata, conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar, de unul sau mai multe state membre ale Uniunii sau de controlori externi care sunt desemnati de Adunare, cu consimtamantul acestora.
ART. 24
Regulamentul de aplicare
1. [Obiectul] Regulamentul de aplicare determina modalitatile de aplicare a prezentului act. Regulamentul cuprinde an special dispozitii referitoare la:
(i) aspecte care, an termenii prezentului act, trebuie sa faca obiect de prescriptii;
(ii) detalii destinate sa completeze dispozitiile prezentului act sau toate detaliile utile pentru aplicarea lor;
(iii) toate cerintele, aspectele sau procedurile de ordin administrativ.
2. [Modificarea unor dispozitii ale regulamentului de aplicare] a) Regulamentul de aplicare poate specifica ca unele dintre dispozitiile sale pot fi modificate numai an unanimitate sau numai cu majoritate de patru cincimi.
b) Pentru ca cerinta unanimitatii sau a unei majoritati de patru cincimi sa nu se mai aplice an viitor pentru modificarea unei dispozitii a regulamentului de aplicare, se solicita unanimitatea.
c) Pentru ca cerinta unanimitatii sau a unei majoritati de patru cincimi sa se aplice an viitor pentru modificarea unei dispozitii a regulamentului de aplicare, se solicita o majoritate de patru cincimi.
3. [Divergenta antre prezentul act si regulamentul de aplicare] In cazul divergentei antre dispozitiile prezentului act si cele ale regulamentului de aplicare, primele au prioritate.

CAP. 3
Revizuire si modificare
ART. 25
Revizuirea prezentului act
1. [Conferintele de revizuire] Prezentul act poate fi revizuit de o conferinta a partilor contractante.
2. [Revizuirea sau modificarea unor articole] Art. 21, 22, 23 si 26 pot fi modificate fie printr-o conferinta de revizuire, fie de catre Adunare conform dispozitiilor art. 26.
ART. 26
Modificarea unor articole de catre Adunare
1. [Propunerile de modificare] a) Propuneri de modificare a art. 21, 22, 23 si a prezentului articol de catre Adunare pot fi prezentate de orice parte contractanta sau de directorul general.
b) Aceste propuneri sunt comunicate de directorul general partilor contractante cu cel putin 6 luni anainte de a fi supuse examinarii Adunarii.
2. [Majoritatea] Adoptarea oricarei modificari a articolelor mentionate la alin. 1 necesita o majoritate de trei patrimi; cu toate acestea, adoptarea oricarei modificari a art. 21 sau a prezentului alineat necesita o majoritate de patru cincimi.
3. [Intrarea an vigoare] a) Cu exceptia cazului an care subalin. b) se aplica, orice modificare a articolelor mentionate la alin. 1 intra an vigoare la o luna dupa ce directorul general a primit, din partea a trei patrimi din numarul partilor contractante care erau membre ale Adunarii an momentul an care modificarea a fost adoptata si care aveau drept de vot cu privire la aceasta modificare, notificari scrise care se refera la acceptarea acestei modificari an conformitate cu regulile lor constitutionale respective.
b) O modificare a art. 21 alin. 3 sau 4 ori a prezentului subalineat nu intra an vigoare daca an cele 6 luni ulterioare adoptarii sale de Adunare o parte contractanta notifica directorului general ca nu accepta aceasta modificare.
c) Orice modificare ce intra an vigoare conform dispozitiilor prezentului alineat leaga toate statele si toate organizatiile interguvernamentale care sunt parti contractante an momentul an care modificarea intra an vigoare sau care devin parti contractante la o data ulterioara.

CAP. 4
Clauze finale
ART. 27
Conditii si modalitati de a deveni parte la prezentul act
1. [Conditii de andeplinit] Sub rezerva alin. 2 si 3 si a art. 8:
(i) orice stat membru al Organizatiei poate semna prezentul act si poate deveni parte la acesta;
(ii) orice organizatie interguvernamentala care gireaza un oficiu la care protectia desenelor si modelelor industriale poate fi obtinuta cu efect pe teritoriul pe care se aplica tratatul constitutiv al organizatiei interguvernamentale poate semna prezentul act si poate deveni parte la acesta, sub rezerva ca cel putin unul dintre statele membre ale sale sa fie membru al Organizatiei si ca acest oficiu sa nu fi facut obiectul unei notificari an baza art. 19.
2. [Ratificarea sau aderarea] Orice stat sau organizatie interguvernamentala mentionata la alin. 1 poate depune:
(i) un instrument de ratificare, daca a semnat prezentul act; sau
(ii) un instrument de aderare, daca nu a semnat prezentul act.
3. [Data producerii de efecte ale depunerii] a) Sub rezerva subalin. b)-d), data producerii de efecte ale depunerii unui instrument de ratificare sau de aderare este data la care acest instrument este depus.
b) Data producerii de efecte ale depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare al oricarui stat pentru care protectia desenelor si modelelor industriale poate fi obtinuta numai prin intermediul oficiului girat de o organizatie interguvernamentala la care acest stat este membru este data la care instrumentul acestei organizatii interguvernamentale este depus, daca aceasta data este ulterioara datei la care instrumentul respectivului stat a fost depus.
c) Data producerii de efecte ale depunerii oricarui instrument de ratificare sau de aderare care contine notificarea mentionata la art. 19 sau care este ansotit de aceasta este data la care este depus ultimul dintre instrumentele statelor membre ale grupului de state care au efectuat respectiva notificare.
d) Orice instrument de ratificare sau de aderare a unui stat poate contine o declaratie sau poate fi ansotit de o declaratie, an termenii careia nu trebuie sa fie considerat depus decat daca instrumentul unui alt stat sau al unei organizatii interguvernamentale ori cele ale altor doua state sau cele ale unui alt stat si al unei organizatii interguvernamentale, ale caror nume sunt mentionate si care andeplinesc conditiile necesare pentru a deveni parte la prezentul act, sunt, de asemenea, depuse. Instrumentul care contine o astfel de declaratie sau care este ansotit de o astfel de declaratie este considerat ca a fost depus an ziua an care conditia indicata an declaratie este andeplinita. Cu toate acestea, an cazul an care un instrument indicat an declaratie contine el ansusi o declaratie de acelasi tip sau este el ansusi ansotit de o declaratie de acelasi tip, acest instrument este considerat depus an ziua an care conditia indicata an aceasta din urma declaratie este andeplinita.
e) Orice declaratie facuta an baza subalin. d) poate an orice moment sa fie retrasa, an parte sau an totalitate. Retragerea produce efecte la data la care notificarea de retragere este primita de directorul general.
ART. 28
Data producerii de efecte ale ratificarilor si aderarilor
1. [Instrumentele de luat an considerare] In sensul prezentului articol, sunt luate an considerare numai instrumentele de ratificare sau de aderare care sunt depuse de statele ori de organizatiile interguvernamentale mentionate la art. 27 alin. 1 si pentru care conditiile art. 27 alin. 3, care determina data producerii de efecte, sunt andeplinite.
2. [Intrarea an vigoare a prezentului act] Prezentul act intra an vigoare la 3 luni dupa ce 6 state si-au depus instrumentul de ratificare sau de aderare, cu conditia ca, dupa statisticile anuale cele mai recente, reunite de Biroul international, cel putin 3 dintre aceste state sa andeplineasca cel putin una dintre urmatoarele conditii:
(i) cel putin 3.000 de cereri de protectie pentru desene sau modele industriale au fost depuse an statul luat an considerare sau pentru acest stat; sau
(ii) cel putin 1.000 de cereri de protectie pentru desene sau modele industriale au fost depuse an statul luat an considerare sau pentru acesta de catre rezidentii altor state decat acest stat.
3. [Intrarea an vigoare a ratificarilor si aderarilor] a) Orice stat sau orice organizatie interguvernamentala care si-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare cu cel putin 3 luni anaintea intrarii an vigoare a prezentului act devine legata de acesta la data intrarii sale an vigoare.
b) Orice alt stat sau organizatie interguvernamentala devine legata de prezentul act la 3 luni de la data la care si-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare ori la orice data ulterioara indicata an acest instrument.
ART. 29
Interzicerea de a face rezerve
Nici o rezerva nu poate fi facuta cu privire la prezentul act.
ART. 30
Declaratii facute de partile contractante
1. [Momentul efectuarii declaratiilor] Orice declaratie, conform art. 4 alin. 1b), art. 5 alin. 2a), art. 7 alin. 2, art. 11 alin. 1, art. 13 alin. 1, art. 14 alin. 3, art. 16 alin. 2 sau art. 17 alin. 3c), poate fi facuta:
(i) an momentul depunerii unui instrument mentionat la art. 27 alin. 2, caz an care produce efecte la data la care statul sau organizatia interguvernamentala care a facut declaratia devine legata de prezentul act; sau
(ii) dupa depunerea unui instrument mentionat la art. 27 alin. 2, caz an care produce efecte la 3 luni de la data primirii sale de directorul general sau la orice data ulterioara care este indicata, dar nu se aplica decat la anregistrarile internationale a caror data este identica sau ulterioara datei la care a produs efecte.
2. [Declaratiile statelor care au un oficiu comun] In pofida alin. 1, orice declaratie mentionata la respectivul alineat care a fost facuta de un stat care a notificat directorului general, an acelasi timp cu unul sau mai multe alte state, an baza art. 19 alin. 1, anlocuirea cu un oficiu comun a oficiilor lor nationale nu produce efecte decat daca acest alt stat sau aceste alte state fac o declaratie corespunzatoare.
3. [Retragerea de declaratii] Orice declaratie mentionata la alin. 1 poate fi retrasa an orice moment printr-o notificare adresata directorului general. O astfel de retragere produce efecte la 3 luni de la data primirii notificarii de catre directorul general sau la orice data ulterioara indicata an notificare. In cazul unei declaratii conform art. 7 alin. 2, retragerea nu are repercusiuni asupra cererilor internationale depuse anaintea producerii de efecte ale respectivei retrageri.
ART. 31
Aplicabilitatea actelor din 1934 si 1960
1. [Relatiile dintre statele care sunt parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1934 sau la Actul din 1960] Numai prezentul act leaga an relatiile lor reciproce statele care sunt parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1934 sau la Actul din 1960. Cu toate acestea respectivele state sunt obligate sa aplice an relatiile lor reciproce dispozitiile Actului din 1934 sau ale Actului din 1960, dupa caz, la desenele si modelele industriale depuse la Biroul international anterior datei la care prezentul act le leaga an relatiile lor reciproce.
2. [Relatiile dintre statele care sunt parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1934 sau la Actul din 1960 si statele care sunt parte la Actul din 1934 sau la Actul din 1960 si nu sunt parte la prezentul act] a) Orice stat care este parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1934 este obligat sa aplice dispozitiile Actului din 1934 an relatiile sale cu statele care sunt parte la Actul din 1934 fara a fi an acelasi timp parte la Actul din 1960 sau la prezentul act.
b) Orice stat care este parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1960 este obligat sa aplice dispozitiile Actului din 1960 an relatiile sale cu statele care sunt parte la Actul din 1960 fara a fi an acelasi timp parte la prezentul act.
ART. 32
Denuntarea prezentului act
1. [Notificarea] Orice parte contractanta poate denunta prezentul act printr-o notificare adresata directorului general.
2. [Producerea de efecte] Denuntarea produce efecte la un an de la data la care directorul general a primit notificarea sau la orice data ulterioara indicata an notificare. Denuntarea nu are nici o repercusiune asupra aplicarii prezentului act la cererile internationale care sunt an instanta si la anregistrarile internationale care sunt an vigoare, an ceea ce priveste partea contractanta an cauza, an momentul producerii de efecte ale denuntarii.
ART. 33
Limbile oficiale ale prezentului act; semnarea
1. [Textele originale; textele oficiale] a) Prezentul act este semnat antr-un singur exemplar original an limbile franceza, engleza, araba, chineza, spaniola si rusa, toate aceste texte fiind considerate autentice an egala masura.
b) Textele oficiale sunt stabilite de directorul general, dupa consultarea guvernelor interesate, an alte limbi oficiale pe care Adunarea le poate indica.
2. [Termenul de semnare] Prezentul act ramane deschis semnarii la sediul Organizatiei timp de un an de la adoptarea sa.
ART. 34
Depozitarul
Directorul general este depozitarul prezentului act.



Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, în forma revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967, ratificată de România prin Decretul nr.1177 din 28.12.1968 - B.Of. nr.1/06.01.1969

CONVENTIA DE LA PARIS
PENTRU PROTECTIA PROPRIETATII INDUSTRIALE
din 20 martie 1883
revizuita la Bruxelles la 14 decembrie 1900, la Washington la 2 iunie 1911, la Haga la 6 noiembrie 1925, la Londra la 2 iunie 1934, si la Stockholm la 14 iulie 1967 si modificata la 2 octombrie 1979
___________________________________ ________________ __________ _______ _____ ___ __ _
Articolul 1
1) Tarile carora li se aplica prezenta Conventie sint constituite in Uniunea pentru Protectia Proprietatii Industriale.

2) Protectia proprietatii industriale are ca obiect brevetele de inventie, modelele de utilitate, desenele si modelele industriale, marcile de fabrica sau de comert, marcile de serviciu, numele comercial si indicatiile de provenienta sau denumirile de origine, precum si reprimarea concurentei neloiale. 3) Proprietatea industriala se intelege in sensul cel mai larg si se aplica nu numai industriei si comertului propriu-zise, ci si domeniului industriilor agricole si extractive si tuturor produselor fabricate sau naturale, ca de exemplu: vinuri, graunte, foi de tutun, fructe, vite, minereuri, ape minerale, bere, flori, faina. 4) Printre brevetele de inventii se numara diferitele feluri de brevete industriale admise de legislatiile tarilor Uniunii, ca brevete de import, brevete de perfectionare si certificate aditionale etc. Articolul 2
1) Cetatenii fiecarei tari a Uniunii se vor bucura in toate celelalte tari ale Uniunii, in ceea ce priveste protectia proprietatii industriale, de avantajele pe care legile respective le acorda in prezent sau le vor acorda in viitor nationalilor, aceasta fara a se prejudicia drepturile prevazute in mod special de prezenta Conventie. In consecinta, ei se vor bucura de aceeasi protectie ca nationalii si de aceleasi mijloace legale de aparare impotriva oricarei atingeri aduse drepturilor lor, sub rezerva indeplinirii conditiilor si formalitatilor impuse nationalilor. 2) Totusi, nici o conditie cu privire la domiciliu sau la stabilirea in tara in care este ceruta protectia nu poate fi pretinsa de la cetatenii Uniunii pentru folosirea vreunui drept de proprietate industriala. 3) Sint in mod expres rezervate dispozitiile legislative ale fiecarei tari a Uniunii, referitoare la procedura judiciara si administrativa si la competenta, precum si cele cu privire la alegerea domiciliului sau la instituirea unui mandatar, care ar fi impuse de legile privind proprietatea industriala. Articolul 3
Sint asimilati cetatenilor tarilor Uniunii cetatenii tarilor care nu fac parte din Uniune, care sint domiciliati sau care au intreprinderi industriale sau comerciale reale si serioase pe teritoriul uneia din tarile Uniunii. Articolul 4
A. 1) Cel care a depus in conditii reglementare, intr-una din tarile Uniunii, o cerere de brevet de inventie, de model de utilitate, de desen sau model industrial, de marca de fabrica sau de comert, sau succesorul sau in drepturi, va beneficia, pentru a efectua depozitul in celelalte tari, de un drept de prioritate in termenele precizate mai jos.     2) Se recunoaste, ca dind nastere dreptului de prioritate, orice depozit care are valoarea unui depozit national reglementar in virtutea legislatiei nationale a fiecarei tari a Uniunii sau a tratatelor bilaterale sau multilaterale incheiate intre tarile Uniunii.     3) Prin depozit national reglementar se intelege orice depozit care este suficient pentru stabilirea datei la care a fost depusa cererea in tara respectiva, oricare ar fi soarta ulterioara a acestei cereri. B. In consecinta, depozitul efectuat ulterior intr-una din celelalte tari ale Uniunii inainte de expirarea acestor termene nu va putea fi invalidat de fapte savirsite intre timp, cum ar fi, mai ales, un alt depozit, publicarea inventiei sau exploatarea ei, punerea in vinzare a unor exemplare ale desenului sau modelului, folosirea marcii, si aceste fapte nu vor putea da nastere la nici un drept al tertilor si la nici o posesiune personala. Drepturile cistigate de terti inainte de ziua primei cereri, care serveste ca baza dreptului de prioritate, sint rezervate prin efectul legislatiei interne a fiecarei tari a Uniunii. C. 1) Termenele de prioritate mentionate mai sus vor fi de 12 luni, pentru brevetele de inventie si modele de utilitate, si de 6 luni, pentru desenele si modelele industriale si pentru marcile de fabrica sau de comert.     2) Aceste termene incep sa curga de la data depozitului primei cereri; ziua depozitului nu este cuprinsa in termen.     3) Daca ultima zi a termenului este o sarbatoare legala sau o zi in care Biroul nu este deschis pentru primirea depozitelor de cereri in tara in care se cere protectia, termenul va fi prelungit pina la prima zi lucratoare care urmeaza.     4) Va fi considerata ca prima cerere, a carei data de depunere va fi punctul de plecare al termenului de prioritate, o cerere ulterioara avind acelasi obiect ca o prima cerere anterioara, in sensul alineatului 2) de mai sus, depusa in aceeasi tara a Uniunii, cu conditia ca, la data depozitului cererii ulterioare, aceasta cerere anterioara sa fi fost retrasa, abandonata sau refuzata, fara sa fi fost supusa examenului public si fara a lasa sa subziste drepturi, si ca ea sa nu fi servit inca de baza pentru revendicarea dreptului de prioritate. Cererea anterioara nu va mai putea servi, in acest caz, ca baza pentru revendicarea dreptului de prioritate. D. 1) Oricine va voi sa se prevaleze de prioritatea unui depozit anterior va trebui sa faca o declaratie indicind data si tara acestui depozit. Fiecare tara va stabili termenul pina la care va trebui facuta, cel mai tirziu, aceasta declaratie.     2) Aceste indicatii vor fi mentionate in publicatiile emise de Administratia competenta, in special pe brevetele si pe descrierile acestora.     3) Tarile Uniunii vor putea pretinde, de la cel care face o declaratie de prioritate, sa prezinte o copie a cererii (descriere, desene etc) depuse anterior. Copia, certificata pentru conformitate de Administratia care a primit aceasta cerere, va fi scutita de orice forma de legalizare si va putea fi depusa, in orice caz, fara nici o taxa, oricind in cadrul termenului de trei luni de la depozitul cererii ulterioare. Se va putea pretinde ca aceasta copie sa fie insotita de un certificat al datei depozitului, eliberat de aceasta Administratie, si de o traducere.     4) Alte formalitati nu vor putea fi cerute pentru declaratia de prioritate, in momentul depunerii cererii. Fiecare tara a Uniunii va preciza consecintele neindeplinirii formalitatilor prevazute de prezentul articol, fara ca aceste consecinte sa poata depasi pierderea dreptului de prioritate.     5) Ulterior, vor putea fi cerute alte justificari. Cel care se prevaleaza de prioritatea unui depozit anterior va trebui sa indice numarul acestui depozit; aceasta indicatie va fi publicata in conditiile prevazute la alineatul 2) de mai sus. E. 1) Cind un desen sau model industrial va fi depus intr-o tara, in virtutea unui drept de prioritate intemeiat pe depozitul unui model de utilitate, termenul de prioritate nu va fi decit cel stabilit pentru desene sau modele industriale.     2) In afara de aceasta, este ingaduit a se depune intr-o tara un model de utilitate, in virtutea unui drept de prioritate intemeiat pe depozitul unei cereri de brevet, si viceversa. F. Nici o tara a Uniunii nu va putea refuza o prioritate sau o cerere de brevet pentru motivul ca depunatorul revendica prioritati multiple, chiar daca ele provin din tari diferite , sau pentru motivul ca o cerere care revendica una sau mai multe prioritati contine unul sau mai multe elemente care nu erau cuprinse in cererea sau in cererile a caror prioritate este revendicata, cu conditia ca, in ambele cazuri, sa existe o unitate a inventiei in sensul legii tarii respective. In ceea ce priveste elementele care nu sint cuprinse in cererea sau in cererile a caror prioritate este revendicata, depozitul cererii ulterioare da nastere unui drept de prioritate in conditiile obisnuite. G. 1) Daca reiese din examinare ca o cerere de brevet este complexa, solicitantul va putea sa imparta cererea intr-un anumit numar de cereri divizionare, pastrind, ca data a fiecareia dintre ele, data cererii initiale si, daca este cazul, beneficiul dreptului de prioritate.     2) Solicitantul va putea, de asemenea, sa imparta cererea de brevet din propria lui initiativa, pastrind, ca data a fiecarei cereri divizionare, data cererii initiale si, daca este cazul, beneficiul dreptului de prioritate. Fiecare tara a Uniunii va avea facultatea sa precizeze conditiile in care va fi admisa aceasta divizare. H. Prioritatea nu poate fi refuzata pentru motivul ca anumite elemente ale inventiei pentru care se revendica prioritatea nu figureaza printre revendicarile formulate de cererea depusa in tara de origine, cu conditia ca din ansamblul documentatiei depuse odata cu cererea sa reiasa in mod precis elementele respective. I. 1) Cererile de certificate de autor de inventie depuse intr-o tara in care depunatorii au dreptul sa ceara, la alegere, fie un brevet de inventie, fie un certificat de autor de inventie, vor da nastere dreptului de prioritate instituit de prezentul articol, in aceleasi conditii si cu aceleasi efecte ca cererile de brevete de inventie.    2) Intr-o tara in care depunatorii au dreptul sa ceara, la alegere, fie un brevet de inventie, fie un certificat de autor de inventie, cel care cere un certificat de autor de inventie va beneficia, in conformitate cu dispozitiile prezentului articol, aplicabile cererilor de brevete, de dreptul de prioritate intemeiat pe depozitul unei cereri de brevet de inventie, de model de utilitate sau de certificat de autor de inventie. Articolul 4 bis
1) Brevetele cerute in diferitele tari ale Uniunii, de cetateni ai Uniunii, vor fi independente de brevetele obtinute pentru aceeasi inventie in celelalte tari, membre sau nu ale Uniunii. 2) Aceasta dispozitie trebuie inteleasa in mod absolut, in special in sensul ca brevetele cerute in cursul termenului de prioritate sint independente atit din punct de vedere al cauzelor de nulitate si de decadere, cit si din punct de vedere al duratei lor normale. 3) Ea se aplica tuturor brevetelor care exista la data intrarii sale in vigoare. 4) Ea se va aplica, de asemenea, in cazul aderarii unor tari noi, brevetelor care vor exista de o parte si de alta la data aderarii. 5) Brevetele obtinute cu beneficiul prioritatii se vor bucura, in diferitele tari ale Uniunii, de o durata egala aceleia de care ele s-ar bucura, daca ar fi cerute sau eliberate fara beneficiul prioritatii. Articolul 4 ter
Inventatorul are dreptul sa fie mentionat ca atare in brevet. Articolul 4 quater
Eliberarea unui brevet nu va putea fi refuzata si un brevet nu va putea fi invalidat pentru motivul ca vinzarea produsului brevetat sau obtinut printr-un procedeu brevetat este supusa unor restrictii sau ingradiri care rezulta din legislatia nationala. Articolul 5
A. 1) Introducerea de catre titular, in tara in care a fost acordat brevetul, de obiecte fabricate in orice alta tara a Uniunii, nu va avea ca urmare decaderea din drepturile conferite de brevet.     2) Fiecare tara a Uniunii va putea lua masuri legislative care sa prevada concesiunea de licente obligatorii, pentru a preveni abuzurile care ar putea sa rezulte din exercitarea dreptului exclusiv conferit de brevet, ca, de exemplu, in caz de neexploatare.     3) Decaderea din drepturile conferite de brevet nu va putea fi prevazuta decit pentru cazul in care concesiunea de licente obligatorii s-ar fi dovedit insuficienta pentru a preveni aceste abuzuri. Nici o actiune in decadere sau in anulare a unui brevet nu va putea fi introdusa inainte de expirarea a doi ani de la concesiunea primei licente obligatorii.     4) O licenta obligatorie nu va putea fi ceruta din cauza de neexploatare sau de insuficienta exploatare inainte de expirarea unui termen de 4 ani de la depozitul cererii de brevet, sau de 3 ani de la acordarea brevetului,termenul care expira cel mai tirziu fiind cel care se aplica; ea va fi refuzata, daca titularul isi justifica lipsa de actiune cu motive valabile. O astfel de licenta obligatorie va fi neexclusiva si ea nu va putea fi transmisa, nici chiar sub forma de concesiune de sub licenta, decit impreuna cu partea din intreprindere sau din fondul de comert care exploateaza licenta respectiva.     5) Dispozitiile de mai sus vor fi aplicabile modelelor de utilitate sub rezerva modificarilor necesare. B. Protectia desenelor si modelelor industriale nu poate fi atinsa de decadere in nici un fel, nici din cauza lipsei de exploatare, nici pentru introducerea de obiecte la fel cu cele care sint protejate. C. 1) Daca, intr-o tara , folosirea marcii inregistrate este obligatorie, inregistrarea nu va putea fi anulata decit dupa un termen echitabil si numai daca cel interesat nu justifica motivele lipsei sale de actiune.     2) Folosirea unei marci de fabrica sau de comert de catre proprietarul ei, sub forma care difera prin anumite elemente care nu modifica caracterul distinctiv al marcii in forma sub care ea a fost inregistrata intr-una din tarile Uniunii, nu va avea ca urmare invalidarea inregistrarii si nu va restringe protectia acordata marcii. Folosirea simultana a aceleiasi marci pe produse identice sau similare, de catre intreprinderi industriale sau comerciale considerate coproprietare ale marcii, in baza dispozitiilor legii nationale a tarii in care este ceruta protectia, nu va impiedica inregistrarea si nu va reduce nicicum protectia acordata acestei marci in oricare alta tara a Uniunii, cu conditia ca aceasta folosire sa nu aiba ca efect inducerea in eroare a publicului si sa nu fie contrara interesului public. D. Pentru recunoasterea dreptului, nu se va pretinde pe produs nici un fel de semn sau de mentiune a brevetului, a modelului de utilitate, a inregistrarii marcii de fabrica sau de comert, sau a depozitului desenului sau modelului industrial. Articolul 5 bis
1) Un termen de gratie, care va trebui sa fie de cel putin sase luni, va fi acordat pentru plata taxelor prevazute pentru mentinerea drepturilor de proprietate industriala, in schimbul achitarii unei taxe suplimentare, daca aceasta este impusa de legislatia nationala. 2) Tarile Uniunii au dreptul sa prevada revalidarea brevetelor de inventie decazute ca urmare a neplatii taxelor. Articolul 5 ter
In nici una din tarile Uniunii nu se va considera ca se aduce vreo atingere drepturilor titularului prin: - folosirea, la bordul navelor celorlalte tari ale Uniunii, a mijloacelor care formeaza obiectul brevetului, in corpul navei, in masini, aparate de manevra, echipament de navigatie si alte accesorii, atunci cind aceste nave vor patrunde in mod temporar sau accidental in apele tarii, cu conditia ca aceste mijloace sa fie intrebuintate exclusiv pentru trebuintele navei; - folosirea mijloacelor care formeaza obiectul brevetului in constructia sau functionarea vehiculelor aeriene sau terestre apartinind celorlalte tari ale Uniunii, sau a accesoriilor acestor vehicule, atunci cind acestea vor patrunde in mod temporar sau accidental in tara respectiva. Articolul 5 quater
Atunci cind un produs este introdus intr-o tara a Uniunii in care exista un brevet care protejeaza un procedeu de fabricatie a acestui produs, titularul va avea, fata de produsul introdus, toate drepturile pe care legislatia tarii din care se importa produsul le acorda, pe baza brevetului de procedeu, asupra produselor fabricate in tara respectiva. Articolul 5 quinquies
Desenele si modelele industriale vor fi protejate in toate tarile Uniunii. Articolul 6
1) Conditiile de depunere si inregistrare a marcilor de fabrica sau de comert vor fi stabilite de legislatia nationala a fiecarei tari a Uniunii 2) Totusi, o marca depusa de un cetatean al unei tari a Uniunii intr-o tara a Uniunii nu va putea fi refuzata sau invalidata, pentru motivul ca ea nu ar fi fost depusa, inregistrata sau reinnoita in tara de origine. 3) O marca inregistrata reglementar intr-una din tarile Uniunii va fi considerata ca independenta de marcile inregistrate de celelalte tari ale Uniunii, inclusiv in tara de origine. Articolul 6 bis
1) Tarile Uniunii se obliga, fie din oficiu daca legislatia tarii o ingaduie, fie la cererea celui interesat, sa refuze sau sa invalideze inregistrarea si sa interzica folosirea unei marci de fabrica sau de comert care constituie o reproducere, imitatie sau traducere, putind crea confuzie, a unei marci pe care autoritatea competenta a tarii de inregistrare sau de folosire o va considera ca este notoriu cunoscuta ca fiind deja marca unei persoane admise sa beneficieze de prezenta Conventie si ca fiind folosita pentru produse identice sau similare. Se va proceda la fel atunci cind partea esentiala a marcii constituie o reproducere a unei astfel de marci notoriu cunoscute, sau o imitatie putind fi confundata cu aceasta. 2) Un termen de cel putin 5 ani de la data inregistrarii va trebui acordat pentru a se cere radierea unei astfel de marci. Tarile Uniunii vor putea sa prevada un termen in care sa poata fi ceruta interzicerea folosirii. 3) Nici un termen nu va fi stabilit pentru depunerea cererilor de radiere sau de interzicere a folosirii marcilor inregistrate, sau folosite cu rea-credinta. Articolul 6 ter
1) a) Tarile Uniunii convin sa refuze sau sa invalideze inregistrarea, sau sa interzica prin masuri corespunzatoare folosirea, fara autorizatia organelor competente, fie ca marci de fabrica sau de comert, fie ca elemente ale acestor marci, a stemelor, drapelelor si a altor embleme de stat ale tarilor Uniunii, a semnelor si sigiliilor oficiale de control si de garantie adoptate de catre ele, precum siimitarea a oricaror semne heraldice. b) Dispozitiile de la litera a) de mai sus se aplica, de asemenea, stemelor, drapelelor si altor embleme, initialelor sau denumirilor organizatiilor internationale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe tari ale Uniunii, cu exceptia stemelor, drapelelor si altor embleme, initiale sau denumiri care au format deja obiectul unor acorduri internationale in vigoare, menite sa asigure protectia lor. c) Nici o tara a Uniunii nu este obligata sa aplice cu buna stiinta dispozitiile de la litera b) de mai sus in dauna titularilor de drepturi cistigate inainte de intrarea in vigoare, in tara respectiva, a prezentei Conventii. Tarile Uniunii nu sint obligate sa aplice aceste dispozitii, atunci cind folosirea sau inregistrarea prevazuta la litera a) de mai sus nu este in masura sa sugereze publicului existenta unei legaturi intre organizatia in cauza si stemele, drapelele, emblemele, initialele sau denumirile respective, sau daca aceasta folosire sau inregistrare nu este in mod vadit de natura a insela publicul cu privire la existenta unei legaturi intre cel care le foloseste si organizatie. 2) Interzicerea stemelor si a sigiliilor oficiale de control si de garantie se va aplica numai in cazurile cind marcile in care ele vor fi cuprinse vor fi destinate sa fie folosite pentru marfuri de acelasi fel sau de fel asemanator. 3) a) Pentru aplicarea acestor dispozitii, tarile Uniunii convin sa-si comunice reciproc, prin intermediul Biroului international, lista emblemelor de stat, a semnelor sau sigiliilor oficiale de control si de garantie pe care doresc sau vor dori sa le puna, in masura absoluta sau in anumite limite, sub protectia prezentului articol, precum si orice modificari ulterioare ale acestei liste. Fiecare tara a Uniunii va pune, in timp util, la dispozitia publicului, listele care i-au fost notificate. Totusi, in ceea ce priveste drapelele statelor, aceasta notificare nu este obligatorie.     b) Dispozitiile de la litera b) a alineatului 1) al prezentului articol nu se aplica decit in cazul stemelor, drapelelor si altor embleme, initialelor sau denumirilor organizatiilor internationale interguvernamentale pe care acestea le-au comunicat tarilor Uniunii prin intermediul Biroului international. 4) Orice tara a Uniunii va putea, in termen de douasprezece luni de la primirea notificarii, sa transmita tarii, sau organizatiei internationale interguvernamentale interesate, eventualele sale obiectii, prin intermediul Biroului international. 5) Pentru drapelele de stat, masurile prevazute la alineatului 1) de mai sus se vor aplica numai marcilor inregistrate dupa 6 noiembrie 1925. 6) Pentru emblemele de stat altele decit drapelele, pentru semnele si emblemele oficiale ale tarilor Uniunii, si pentru stemele, drapelele si alte embleme, initialele sau denumirile organizatiilor internationale interguvernamentale, aceste dispozitii nu se vor putea aplica decit marcilor inregistrate dupa mai mult de doua luni de la primirea notificarii prevazute la alineatul 3) de mai sus. 7) In caz de rea-credinta, tarile vor putea sa radieze chiar si marcile inregistrate inainte de 6 noiembrie 1925 si care comporta embleme de stat, semne si sigilii. 8) Cetatenii fiecarei tari care vor fi autorizati sa foloseasca emblemele de stat, semnele si sigiliile tarii lor vor putea sa le folosesca chiar atunci cind exista o similitudine cu cele apartinind altei tari. 9) Tarile Uniunii sa obliga sa interzica folosirea neautorizata, in comert, a stemelor de stat ale celorlalte tari ale Uniunii, atunci cind aceasta folosire ar fi de natura sa induca in eroare cu privire la originea produselor. 10) Dispozitiile precedente nu constituie un obstacol pentru exercitarea dreptului pe care il au tarile, de a refuza sau de a invalida, prin aplicarea punctului 3 de la litera B a articolului 6 quinquies, marcile care contin, fara autorizatie, steme, drapele si alte embleme de stat, sau semne si sigilii oficiale adoptate de o tara a Uniunii, precum si semnele distinctive ale organizatiilor internationale interguvernamentale mentionate la alin.1) de mai sus. Articolul 6 quater
1) Atunci cind, in conformitate cu legislatia unei tari a Uniunii, cesiunea unei marci nu este valabila decit daca este efectuata in acelasi timp cu transferul intreprinderii sau al fondului de comert caruia ii apartine marca, va fi suficient, pentru a se admite valabilitatea cesiunii, ca partea din intreprindere sau din fondul de comert situata in acea tara sa fie transmisa cesionarului cu dreptul exclusiv de a fabrica sau de a vinde in tara respectiva produsele insemnate cu marca cedata. 2) Aceasta dispozitie nu impune tarilor Uniunii obligatia de a considera ca valabil transferul unei marci a carei folosire de catre cesionar ar fi, de fapt, de natura sa induca publicul in eroare, mai ales cu privire la provenienta, la natura sau la calitatile esentiale ale produselor pe care se aplica marca. Articolul 6 quinquies
A. 1) Orice marca de fabrica sau de comert inregistrata reglementar in tara de origine va fi admisa la depunere si va fi protejata, asa cum este ea (telle quelle), in celelalte tari ale Uniunii, sub rezerva celor indicate in prezentul articol. Aceste tari vor putea sa ceara, inainte de a proceda la inregistrarea definitiva, sa fie prezentat certificatul de inregistrare a marcii in tara de origine, eliberat de autoritatea competenta. Pentru acest certificat nu se va cere nici o forma de legalizare.      2) Va fi considerata ca tara de origine acea tara a Uniunii in care depunatorul are o intreprindere industriala sau comerciala reala si serioasa si, daca el nu are o astfel de intreprindere in Uniune, acea tara a Uniunii in care se afla domiciliul si, daca el nu are un domiciliu in cadrul Uniunii, tara nationalitatii sale, in cazul cind el este cetatean al unei tari a Uniunii. B. Marcile de fabrica sau de comert la care se refera prezentul articol nu vor putea fi refuzate de la inregistrare sau invalidate decit in urmatoarele cazuri:     1) cind ele sint de natura sa aduca atingere anumitor drepturi cistigate de terti in tara in care se cere protectia;     2) cind ele sint lipsite de orice caracter distinctiv sau cind sint compuse exclusiv din semne sau indicatii putind sa serveasca, in comert, pentru a indica felul, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, locul de origine a produselor sau data productiei, sau cind ele au devenit uzuale in vorbirea curenta sau in practica comerciala, cinstita si constanta, din tara in care se cere protectia;     3) cind ele sint contrare moralei sau ordinii publice si, mai ales, cind sint de natura sa insele publicul; o marca nu va putea fi considerata ca fiind contrara ordinii publice pentru singurul motiv ca ea nu este conforma cu o oarecare dispozitie a legislatiei cu privire la marci, cu exceptia cazului cind aceasta dispozitie se refera ea insasi la ordinea publica. Aceasta nu modifica totusi aplicarea articolului 10 bis. C. 1) Pentru a se aprecia daca marca este susceptibila de protectie, va trebui sa se tina seama de toate circumstantele de fapt, mai ales de durata folosirii marcii.     2) Nu vor putea fi refuzate in celelalte tari ale Uniunii marcile de fabrica sau de comert, pentru singurul motiv ca ele se deosebesc de marcile protejate in tara de origine numai prin unele elemente, care nu altereaza caracterul distinctiv si nu modifica identitatea marcilor, in forma sub care acestea au fost inregistrate in tara de origine. D. Nimeni nu va putea beneficia de dispozitiile prezentului articol daca, marca pentru care se revendica protectia nu este inregistrata in tara de origine. E. Totusi, in nici un caz, reinnoirea inregistrarii unei marci in tara de origine nu va atrage obligatia de reinnoire a inregistrarii in celelalte tari ale Uniunii in care a fost inregistrata marca. F. Beneficiul prioritatii ramine cistigat pentru depozitele de marci constituite in termenul prevazut la articolul 4), chiar atunci cind inregistrarea in tara de origine nu are loc decit dupa expirarea acestui termen. Articolul 6 sexies
Tarile Uniunii se obliga sa protejeze marcile de serviciu. Ele nu sint obligate sa prevada inregistrarea acestor marci. Articolul 6 septies
1) Daca agentul sau reprezentantul celui care este titularul unei marci intr-una din tarile Uniunii va cere, fara autorizatia acestui titular, inregistrarea pe propriul sau nume a marcii respective in una sau mai multe din aceste tari, titularul va avea dreptul sa se opuna acestei inregistrari cerute sau sa reclame radierea ei sau, daca legea tarii ingaduie aceasta, sa ceara transferul inregistrarii in favoarea sa, afara de cazul in care agentul sau reprezentantul va aduce o justificare faptelor sale. 2) Titularul marcii va avea dreptul, sub rezerva alineatului 1) de mai sus, sa se opuna folosirii marcii de catre agentul sau reprezentantul sau, daca el nu a autorizat aceasta folosire. 3) Legislatiile nationale pot sa prevada un termen echitabil in care titularul unei marci va trebui sa valorifice drepturile prevazute de prezentul articol. Natura produsului pe care trebuie sa fie aplicata marca de fabrica sau de comert nu poate, in nici un caz, sa constituie un obstacol pentru inregistrarea marcii. Articolul 7 bis
1) Tarile Uniunii se obliga sa admita la depunere si sa protejeze marcile colective apartinind unor grupari colective a caror existenta nu este contrara legii tarii de origine, chiar daca aceste grupari colective nu poseda o intreprindere industriala sau comerciala. 2) Fiecare tara va stabili conditiile speciale in care va fi protejata o marca colectiva si va putea sa refuze protectia, daca aceasta marca este contrara interesului public. 3) Totusi, protectia acestor marci nu va putea fi refuzata unei grupari colective a carei existenta nu este contrara legii tarii de origine, pentru motivul ca aceasta grupare colectiva nu este stabilita in tara in care este ceruta protectia, sau ca nu este constituita in conformitate cu legislatia acestei tari. Articolul 8
Numele comercial va fi protejat in toate tarile Uniunii, fara obligatia de depunere sau de inregistrare, indiferent de faptul daca el face sau nu parte dintr-o marca de fabrica sau de comert. Articolul 9
1) Orice produs care poarta in mod ilicit o marca de fabrica sau de comert sau un nume comercial va fi sechestrat in momentul efectuarii importului, in acele tari ale Uniunii in care marca sau numele comercial au dreptul la protectie legala. 2) Sechestrarea va fi, de asemenea, efectuata in tara in care a avut loc aplicarea ilicita, sau in tarile in care a fost importat produsul. 3) Sechestrarea va fi efectuata la cererea fie a procuraturii, fie a oricarei alte autoritati competente, fie a unei parti interesate, persoana fizica sau juridica, in conformitate cu legislatia interna a fiecarei tari. 4) Autoritatile nu vor fi obligate sa efectueze sechestrarea in caz de tranzit. 5) Daca legislatia unei tari nu admite sechestrarea la import, aceasta va fi inlocuita cu prohibirea importului sau cu sechestrarea in interior. 6) Daca legislatia unei tari nu admite nici sechestrarea la import, nici prohibirea importului, nici sechestrarea in interior, aceste masuri vor fi inlocuite pina la modificarea corespunzatoare a legislatiei, cu actiunile si mijloacele pe care legea tarii respective le-ar asigura, in astfel de cazuri, cetatenilor sai. Articolul 10
1) Dispozitiile articolului precedent vor fi aplicabile in cazul folosirii directe sau indirecte a unei indicatii false cu privire la provenienta produsului sau la identitatea producatorului, a fabricantului sau a comerciantului. 2) Va fi, in orice caz, recunoscut ca parte interesata, fie ca este o persoana fizica sau juridica, oricare producator, fabricant sau comerciant angajat in producerea, fabricarea sau comertul acestui produs, si care este stabilit fie in localitatea fals indicata ca loc de provenienta, fie in regiunea in care este situata aceasta localitate, fie in tara fals indicata, fie in tara in care este folosita falsa indicatie de provenienta. Articolul 10 bis
1) Tarile Uniunii sint obligate sa asigure cetatenilor Uniunii o protectie efectiva impotriva concurentei neloiale. 2) Constituie un act de concurenta neloiala orice act de concurenta contrar practicilor cinstite in materie industriala sau comerciala. 3) Va trebui sa fie interzise mai ales:

1. - orice fapte care sint de natura sa creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu intreprinderea, produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent;
2. - afirmatiile false, in exercitarea comertului, care sint de natura a discredita intreprinderea, produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent;
3. - indicatiile sau afirmatiile a caror folosire, in exercitarea comertului, este susceptibila sa induca publicul in eroare cu privire la natura, modul de fabricatie, caracteristicile, aptitudinea la intrebuintare sau cantitatea marfurilor.


Articolul 10 ter
1) Tarile Uniunii se obliga sa asigure cetatenilor celorlalte tari ale Uniunii mijloace legale corespunzatoare pentru reprimarea eficace a tuturor faptelor prevazute in articolele 9, 10 si 10 bis. 2) In afara de aceasta, ele se obliga sa prevada masuri care sa permita sindicatelor si asociatiilor care reprezinta pe industriasii, producatorii sau comerciantii interesati, si a caror existenta nu este contrara legilor tarilor lor, sa actioneze in justitie sau pe linga autoritatile administrative, in vederea reprimarii faptelor prevazute la articolele 9, 10 si 10 bis, in masura in care legea tarii in care este ceruta protectia ingaduie aceasta sindicatelor si asociatiilor din tara respectiva. Articolul 11
1) Tarile Uniunii vor acorda, in conformitate cu legislatia lor interna, protectie temporara inventiilor brevetabile, modelelor de utilitate, desenelor sau modelelor industriale, precum si marcilor de fabrica sau de comert, pentru produsele care vor figura la expozitiile internationale oficiale sau oficial recunoscute, organizate pe teritoriul uneia dintre ele. 2) Aceasta protectie temporara nu va prelungi termenele pravazute la articolul 4. Daca, mai tirziu, este invocat dreptul de prioritate, Administratia fiecarei tari va putea stabili ca termenul sa decurga de la data introducerii produsului in expozitie. 3) Fiecare tara va putea sa ceara, ca dovada a identitatii obiectului expus si a datei de introducere, documentele justificative pe care la va considera necesare. Articolul 12
1) Fiecare din tarile Ununii se obliga sa stabileasca un serviciu special al proprietatii industriale si un birou central de primire a depozitelor, pentru comunicarea catre public a brevetelor de inventie, a modelelor de utilitate, a desenelor si modelelor industriale si a marcilor de fabrica sau de comert. 2) Acest serviciu va edita o publicatie periodica oficiala. El va publica in mod regulat:

a) numele titularilor brevetelor acordate, cu o scurta descriere a inventiilor brevetate;
b) reproducerea marcilor inregistrate.


Articolul 13
1) a) Uniunea are o adunare constituita din tarile Uniunii care sint legate de articolele 13 pina la 17.     b) Guvernul fiecarei tari este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si experti.     c) Cheltuielile fiecarei delegatii sint suportate de Guvernul care a desemnat-o. 2) a) Adunarea:

I) se ocupa de toate problemele care se refera la mentinerea, la dezvoltarea Uniunii si la aplicarea prezentei Conventii;
II) da directive Biroului international al proprietatii intelectuale (denumit in cele ce urmeaza "Biroul international"), prevazut de Conventia care instituie Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (denumita in cele ce urmeaza "Organizatia"), cu privire la pregatirea conferintelor de revizuire, acordind cuvenita consideratie observatiilor acelor tari ale Uniunii care nu sint legate de articolele 13 pina la 17.
III) examineaza si aproba rapoartele si activitatea Directorului general al Organizatiei, referitoare la Uniune, si da acestuia toate directivele utile in problemele care sint de competenta Uniunii;
IV) alege membrii Comitetului executiv al Adunarii;
V) examineaza si aproba rapoartele si activitatea Comitetului sau executiv si da directive acestuia;
VI) stabileste programul, adopta bugetul bienal al Uniunii si aproba bilantul ei;
VII) adopta regulamentul financiar al Uniunii;
VIII) creeaza comitetele de experti si grupurile de lucru pe care ea le considera utile pentru realizarea obiectivelor Uniunii;
IX) hotaraste care sint tarile nemembre ale Uniunii si care sint organizatiile interguvernamentale si internationale neguvernamentale care pot fi admise la intrunirile sale in calitate de observatori;
X) adopta modificarile articolelor 13 pina la 17;
XI) intreprinde orice alta actiune potrivita pentru realizarea obiectivelor Uniunii;
XII) indeplineste orice alte sarcini pe care la implica prezenta Conventie;
XIII) exercita drepturile pe care i le confera Conventia care instituie Organizatia, sub rezerva ca ea sa le fi acceptat.
b) Asupra problemelor care intereseaza, de asemenea, si alte Uniuni administrate de Organizatie, Adunarea statueaza avind cunostinta de avizul Comitetului de coordonare al Organizatiei.

3) a) Sub rezerva dispozitiilor subalineatului b), un delegat nu poate sa reprezinte decit o singura tara.     b) Acele tari ale Uniunii, grupate in virtutea unui Aranjament special in cadrul unui oficiu comun avind, pentru fiecare dintre ele,     caracterul serviciului national de proprietate industriala prevazut la articolul 12, pot fi reprezentate in ansamblul lor, in cursul discutiilor, de catre una dintre ele. 4) a) Fiecare tara membra a Adunarii dispune de un vot.     b) Jumatate din tarile membre ale Adunarii constituie cvorumul.     c) Cu toate dispozitiile subalineatului b), daca, in timpul unei sesiuni, numarul tarilor reprezentate este mai mic de jumatate, dar este egal sau mai mare de o treime a tarilor membre ale Adunarii, aceasta poate lua hotariri; totusi, hotaririle Adunarii, cu exceptia celor care se refera la procedura sa, nu devin executorii decit atunci cind sint indeplinite conditiile care urmeaza.
Biroul international comunica aceste hotariri tarilor membre ale Adunarii care nu au fost reprezentate, invitindu-le ca, in termen de trei luni de la data comunicarii, ele sa exprime in scris votul sau abtinerea lor. Daca, la expirarea acestui termen, numarul de tari care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea este cel putin egal cu numarul de tari care a lipsit pentru ca cvorumul sa fie intrunit in timpul sesiunii, hotaririle respective devin executorii, cu conditia ca, totodata, sa fie intrunita majoritatea necesara.     d) Sub rezerva dispozitiilor articolului 17. 2), hotaririle Adunarii se iau cu o majoritate de doua treimi a voturilor exprimate.     e) Abtinerea nu este considerata ca vot. 5) a) Sub rezerva subalineatului b), un delegat nu poate sa voteze decit in numele unei singure tari.     b) Tarile Uniunii prevazute la alineatul 3) b) se straduiesc, ca regula generala, sa fie reprezentate la sesiunile Adunarii de propriile lor delegatii. Totusi, daca din motive exceptionale una din aceste tari nu poate sa fie reprezentata de propria sa delegatie, ea poate sa dea, prin delegatie, alteia dintre aceste tari, imputernicirea de a vota in numele sau, convenindu-se ca o delegatie nu poate sa voteze prin mandat decit pentru o singura tara. Orice imputernicire data in acest scop trebuie sa constituie obiectul unui act semnat de conducatorul statului sau de ministrul competent. 6) Tarile Uniunii care nu sint membre ale Adunarii sint admise la intrunirile ei in calitate de observatori. 7) a) Adunarea se intruneste o data la fiecare doi ani in sesiune ordinara, in baza convocarii Directorului general si, in afara cazurilor exceptionale, in cursul aceleiasi perioade si in acelasi loc cu Adunarea generala a Organizatiei. b) Adunarea se intruneste in sesiune extraordinara in baza convocarii facute de Directorul general, la cererea Comitetului executiv sau la aceea a unui sfert din tarile membre ale Adunarii. 8) Adunarea adopta regulamentul sau intern. Articolul 14
1) Adunarea are un Comitet executiv. 2) a) Comitetul executiv este constituit din tarile alese de Adunare dintre tarile membre ale acesteia. In afara de acestea, tara pe al carei teritoriu se afla sediul Organizatiei dispune, din oficiu, de un loc in Comitet, sub rezerva dispozitiilor articolul 16. 7 b.     b) Guvernul fiecarei tari membre a Comitetului executiv este reprezentat de un delegat care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.     c) Cheltuielile fiecarei delegatii sint suportate de guvernul care a desemnat-o. 3) Numarul de tari membre ale Comitetului executiv corespunde cu sfertul numarului de tari membre ale Adunarii. La calcularea numarului de locuri care vor trebui completate, restul care ramine dupa impartirea la patru nu este luat in consideratie. 4) La alegerea membrilor Comitetului executiv, Adunarea tine seama de o repartitie geografica echitabila si de necesitatea tuturor tarilor participante la aranjamentele instituite in legatura cu Uniunea, de a face parte din tarile care alcatuiesc Comitetul executiv. 5) a) Dupa inchiderea sesiunii in cursul careia au fost alesi, membrii Comitetului executiv ramin in functie pina la inchiderea urmatoarei sesiuni ordinare a Adunarii.     b) Adunarea reglementeaza modalitatile de alegere si eventuala realegere a membrilor Comitetului executiv. 6) a) Comitetul executiv:

I) pregateste proiectul de ordine de zi a Adunarii;
II) supune Adunarii propuneri cu privire la proiectele de program si buget bienal ale Uniunii, pregatite de Directorul general;
III) articol suprimat;
IV) supune Adunarii, cu comentarii corespunzatoare, rapoartele periodice ale Directorului general si rapoartele anuale de verificare a gestiunii;
V) ia toate masurile utile, in vederea executarii de catre Directorul general a programului Uniunii, in conformitate cu hotaririle Adunarii si tinind seama de situatiile care survin intre doua sesiuni ordinare ale Adunarii;
VI) indeplineste orce alte sarcini care ii sint atribuite prin prezenta Conventie.
Comitetul executiv statueaza asupra problemelor care intereseaza, de asemenea, si alte Uniuni administrate de Organizatie, avind cunostinta de avizul Comitetului de coordonare al Organizatiei.

7) a) Comitetul executiv se intruneste o data pe an in sesiune ordinara, in baza convocarii Directorului general, pe cit posibil in aceeasi perioada si in acelasi loc cu Comitetul de coordonare al Organizatiei.     b) Comitetul executiv se intruneste in sesiune extraordinara in baza convocarii facute de Directorul general, fie in initiativa lui, fie la cererea presedintelui sau a unui sfert din membrii Comitetului executiv. 8) a) Fiecare membru al Comitetului executiv dispune de un vot.     b) Jumatate din tarile membre ale Comitetului executiv constituie cvorumul.     c) Hotaririle se iau cu majoritatea simpla de voturi exprimate.     d) Abtinerea nu este considerata vot.     e) Un delegat nu poate sa reprezinte decit o singura tara si nu poate sa voteze decit in numele acesteia. 9) Tarile Uniunii care nu sint membre ale Comitetului executiv sint admise la intrunirile acestuia in calitate de observatori. 10) Comitetul executiv adopta regulamentul sau intern. Articolul 15
1) a) Sarcinile administrative care revin Uniunii sint asigurate de Biroul international care succede Biroului Uniunii reunit cu Biroul Uniunii instituit de Conventia internationala pentru protectia operelor literare si artistice.     b) Biroul international asigura, in special, secretariatul diferitelor organe ale Uniunii.     c) Directorul general al Organizatiei este cel mai inalt functionar al Uniunii si el o reprezinta. 2) Biroul international aduna si publica informatiile cu privire la protectia proprietatii industriale. Fiecare tara a Uniunii comunica cit se poate de curind Biroului international textul oricarei legi noi, precum si orice texte oficiale referitoare la protectia proprietatii industriale. In afara de aceasta, fiecare tara pune la dispozitia Biroului international toate publicatiile emise de serviciile sale competente in materie de proprietate industriala si care se refera direct la protectia proprietatii industriale, considerate de Biroul international ca prezentind interes pentru activitata lui. 3) Biroul international publica un periodic lunar. 4) Biroul international procura oricarei tari a Uniunii, la cererea ei, informatii cu privire la problemele care se refera la protectia proprietatii industriale. 5) Biroul international efectueaza studii si asigura servicii menite sa faciliteze protectia proprietatii industriale. 6) Directorul general si oricare dintre membrii personalului desemnat de el participa, fara drept de vot, la toate intrunirile Adunarii, ale Comitetului executiv si ale oricarui alt comitet de experti sau grup de lucru. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este din oficiu secretarul acestor organe. 7) a) Biroul international pregateste, in baza directivelor Adunarii si in cooperare cu Comitetul executiv, conferintele de revizuire a dispozitiilor Conventiei, altele decit cele prevazute de articolele 13 pina la 17.     b) Biroul international poate sa consulte organizatii interguvernamentale si internationale neguvernamentale pentru pregatirea conferintelor de revizuire.     c) Directorul general si persoanele desemnate de el participa la discutii in aceste conferinte, fara drept de vot.     d) Biroul international executa orice alte sarcini care ii sint atribuite. Articolul 16
1) a) Uniunea are un buget.     b) Bugetul Uniunii cuprinde incasarile si cheltuielile proprii ale Uniunii, contributia acesteia la bugetul cheltuielilor comune Uniunilor, precum si, daca este cazul, suma pusa la dispozitia bugetului Conferintei Organizatiei.     c) Sint considerate, ca fiind cheltuieli comune ale Uniunilor, cheltuielile care nu sint atribuite exclusiv Uniunii, ci, de asemenea, unei alte sau unor alte Uniuni administrate de Organizatie. Partea Uniunii la aceste cheltuieli comune este proportionala cu interesul pe care il prezinta pentru ea aceste cheltuieli. 2) Bugetul Uniunii este stabilit tinind seama de cerintele de coordonare cu bugetele celorlalte Uniuni administrate de Organizatie. 3) Mijloacele de finantare ale bugetului Uniunii sint urmatoarele:

I) contributiile tarilor Uniunii;
II) taxele si sumele datorate pentru serviciile pe care le face Biroul international in numele Uniunii;
III) produsul vinzarii publicatiilor Biroului international referitoare la Uniune si drepturile aferente acestor publicatii;
IV) donatiile, legatele si subventiile;
V) chiriile, dobinzile si alte diverse venituri.
4) a) Pentru a determina partea de contributie la buget a unei tari, fiecare tara a Uniunii este incadrata intr-o clasa si ea plateste contributiile sale anuale in baza unui numar de unitati, stabilit dupa cum urmeaza:

Clasa I 25 Clasa II 20 Clasa III 15 Clasa IV 10 Clasa V 5 Clasa VI 3 Clasa VII 1     b) Daca nu a facut-o in prealabil, fiecare tara indica, in momentul depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, clasa in care doreste sa fie incadrata. Ea va putea sa schimbe clasa. Daca tara isi va alege o clasa inferioara, ea va trabui sa informeze Adunarea despre aceasta, in cursul uneia din sesiunile ordinare. O astfel de schimbare isi produce efectul la inceputul anului calendaristic care urmeaza sesiunii respective.     c) Contributia anuala a fiecarei tari este constituita dintr-o suma al carei raport fata de suma totala a contributiilor anuale ale tuturor la bugetul Uniunii este la fel cu raportul dintre numarul de unitati al clasei in care este incadrata tara respectiva si numarul total al unitatilor pe ansamblul acestor tari.     d) Contributiile se achita la intii ianuarie al fiecarui an.     e) O tara care este in intirziere cu plata contributiilor sale nu poate sa execute dreptul sau de vot in nici unul din organele Uniunii in care este membra, daca totalul restantelor sale este egal sau superior sumei contributiilor pe care ea le datoreaza pentru ultimii doi ani intregi expirati. Totusi, o astfel de tara poate fi autorizata sa-si pastreze exercitiul dreptului de vot in cadrul acestui organ, atit timp cit acesta apreciaza ca intirzierea se datoreaza unor imprejurari exceptionale si inevitabile.      f) In cazul cind bugetul nu este adoptat inainte de inceperea unui nou exercitiu financiar, bugetul anului precedent va fi reluat, in conditiile stabilite de regulamentul financiar. 5. Cuantumul taxelor si al sumelor datorate pentru serviciile facute de Biroul international in numele Uniunii este fixat de Directorul general, care raporteaza despre aceasta in fata Adunarii si Comitetului executiv. 6. a) Uniunea are un fond de rulment constituit din remiterea unica a unei sume de catre ficare tara a Uniunii. Daca fondul devine insuficient, Adunarea hotaraste majorarea lui.     b) Valoarea remiterii initiale a fiecarei tari la fondul mentionat, sau aceea a participarii sale la majorarea acestuia, este proportionala cu contributia acestei tari pentru anul in cursul caruia este constituit fondul sau este hotarita majorarea.     c) Proportia si conditiile de remitere sint hotarite de Adunare la propunerea facuta de Directorul general si cu avizul Comitetului de coordonare al Organizatiei. 7. a) Acordul cu privire la sediu, incheiat cu tara pe al carei teritoriu se afla sediul Organizatiei, prevede ca, daca fondul de rulment este insuficient, aceasta tara acorda o suma in avans. Cuantumul acestei sume si conditiile in care ea va fi acordata formeaza, in fiecare caz in parte, obiectul unor acorduri separate intre tara respectiva si Organizatie. Atit timp cit tara are obligatia sa acorde o suma in avans, aceasta tara dispune, din oficiu, de un loc in Comitetul executiv.     b) Tara prevazuta la subalineatul a) si Organizatia au dreptul, fiecare, sa renunte, printr-o notificare facuta in scris, la intelegerea cu privire la acordarea de sume in avans. Denuntarea produce efect la trei ani de la expirarea anului in cursul caruia a fost facuta notificarea. 8. Verificarea gestiunii este asigurata, in conditiile stabilite de regulamentul financiar, de una sau mai multe tari ale Uniunii, sau de controlori din afara care sint, cu consimtamintul lor, desemnati de adunare. Articolul 17
1. Propuneri de modificare a articolelor 13, 14, 15, 16 si a prezentului articol vor putea fi prezentate de orice tara membra a Adunarii, de Comitetul executiv sau de Directorul general. Aceste propuneri sint comunicate de Directorul general al tarilor membre ale Adunarii cu cel putin sase luni inainte de a fi supuse examenului adunarii. 2. Orice modificare a articolelor prevazute la alineatul 1) este adoptata de Adunare. Modificarile vor fi adoptate, daca intrunesc 3/4 din voturile exprimate; totusi, orice modificare a articolului 13 si a prezentului alineat va fi adoptata, daca intruneste 4/5 din voturile exprimate. 3. Orice modificare a articolelor prevazute la alineatul 1) intra in vigoare la o luna dupa primirea de catre Directorul general, din partea a trei patrimi din tarile care erau membre ale Adunarii in momentul cind a fost adoptata modificarea, a notificarilor scrise de acceptare, efectuate in conformitate cu normele constitutionale respective. Orice modificare a acestor articole, acceptata in acest fel, leaga toate tarile care sint membre ale Adunarii in momentul in care modificarea intra in vigoare, sau care vor deveni membre ale ei la o data ulterioara; totusi, orice modificare care mareste obligatiile financiare ale tarilor Uniunii nu leaga decit pe acelea dintre ele care au notificat acceptarea modificarii respective. Articolul 18
1) Prezenta Conventie va fi supusa unor revizuiri in vederea introducerii imbunatatirilor care sint de natura sa perfectioneze sistemul Uniunii. 2) In acest scop, conferinte ale delegatiilor acestor tari vor avea loc, succesiv, intr-una din tarile Uniunii. 3) Modificarile articolelor 13 pina la 17 sint supuse dispozitiilor articolului 17. Articolul 19
S-a convenit ca tarile Uniunii sa-si rezerve dreptul de a incheia intre ele, in mod separat, aranjamente speciale pentru protectia proprietatii industriale, in masura in care aceste aranjamente nu ar contraveni dispozitiilor prezentei Conventii. Articolul 20
1. a) Fiecare tara a Uniunii care a semnat prezentul Act poate sa-l ratifice si, daca nu l-a semnat, poate sa adere la el. Instrumentele de ratificare sau de aderare se depun Directorului general.     b) Fiecare tara a Uniunii poate sa declare, in instrumentul sau de ratificare sau de aderare, ca ratificarea sau aderarea sa nu se aplica:

I) articolelor 1 pina la 12 sau
II) articolelor 13 pina la 17
    c) Fiecare tara a Uniunii care, in conformitate cu subalineatul b) a exclus de la efectele ratificarii sau aderarii sale unul din cele doua grupuri de articole prevazute la subalineatul respectiv, poate sa declare, oricind dupa aceea, ca ea extinde efectele ratificarii sau aderarii sale asupra acestui grup de articole. O astfel de declaratie se depune Directorului general.

2. a) Articolele 1 pina la 12 intra in vigoare, fata de primele 10 tari ale Uniunii care au depus instrumentele de ratificare sau de aderare, fara a face o declaratie in sensul ingaduit de alineatul 1) b) I), la trei luni dupa depunerea celui de-al zecelea din aceste instrumente de ratificare sau de aderare.     b) Articolele 13 pina la 17 intra in vigoare fata de primele zece tari ale Uniunii care au depus instrumentele de ratificare sau de aderare, fara a face o declaratie in sensul ingaduit de alineatul 1) b) II), la trei luni dupa depunerea celui de-al zecelea din aceste instrumente de ratificare sau de aderare.     c) Sub rezerva intrarii in vigoare initiale, in conformitate cu dispozitiile subalineatelor a) si b), a fiecaruia dintre cele doua grupuri de articole prevazute la alineatul 1) b) I) si II) si sub rezerva dispozitiilor alineatului 1) b), articolele 1 pina la 17 intra in vigoare fata de orice alta tara a Uniunii, in afara de cele prevazute la subalineatele a) si b), care depune un instrument de ratificare sau de aderare, precum si fata de orice tara a Uniunii care depune o declaratie in aplicarea alineatului 1)c), la trei luni dupa data notificarii unei astfel de depuneri de catre Directorul general, in afara cazului cind in instrumentul sau in declaratia depusa s-ar fi indicat o data posterioara. In acest ultim caz, prezentul Act intra in vigoare fata de tara respectiva la data astfel indicata. 3) Fata de fiecare tara a Uniunii care depune un instrument de ratificare sau de aderare, articolele 18 pina la 30 intra in vigoare la prima data la care unul dintre grupurile de articole prevazute la alineatul b), oricare ar fi acesta, intra in vigoare fata de aceasta tara, in conformitate cu alineatul 2) a, b) sau c) Articolul 21
1) Orice tara din afara Uniunii poate sa adere la prezentul Act si sa devina, prin aceasta, membra a Uniunii. Instrumentele de aderare se depun Directorului general. 2) a) Fata de orice tara din afara Uniunii, care a depus instrumentul sau de aderare cu o luna sau mai mult, inainte de data intrarii in vigoare a dispozitiilor prezentului act, acesta intra in vigoare la data la care dispozitiile sale privind aplicarea articolului 20 2)a) sau b) au intrat in vigoare pentru prima data, in afara cazului cind in instrumentul de aderare s-ar fi indicat o data posterioara, totusi:

I) daca articolele 1 pina la 12 nu au intrat in vigoare la aceasta data, o astfel de tara va fi legata, in timpul perioadei interimare inainte de intrarea in vigoare a acestor dispozitii si, in locul lor, prin articolele 1 pina la 12 ale Actului de la Lisabona.
II) daca articolele 13 pina la 17 nu au intrat in vigoare la aceasta data, o astfel de tara va fi legata, in timpul perioadei interimare inainte de intrarea in vigoare a acestor dispozitii, si in locul lor, prin articolele 13 si 14, 3), 4) si 5) ale Actului de la Lisabona.
Daca o tara indica o data posterioara in instrumetul sau de aderare, prezentul Act intra in vigoare pentru aceasta tara la data astfel indicata.

    b) Pentru orice tara din afara Uniunii care a depus instrumentul sau de aderare la o data posterioara intrarii in vigoare a numai unuia din grupurile de articole prevazute de prezentul Act, sau la o data care precede cu mai putin de o luna aceasta intrare in vigoare, prezentul Act intra in vigoare sub rezerva celor prevazute la subalineatul a), la trei luni dupa data la care notificarea aderarii sale a fost facuta de Directorul general, in afara cazului cind in instrumentul de aderare s-ar fi indicat o data posterioara. In acest ultim caz, prezentul Act intra in vigoare pentru aceasta tara la data astfel indicata. 3) Pentru orice tara in afara Uniunii care a depus instrumentul sau de aderare dupa data intrarii in vigoare a prezentului Act in intregimea lui, sau care l-a depus cu mai putin de o luna inainte de aceasta data, prezentul Act intra in vigoare la trei luni dupa data la care notificarea aderarii sale a fost facuta de Directorul general, in afara cazului cind in instrumentul de aderare s-ar fi indicat o data posterioara . In acest ultim caz, prezentul Act intra in vogoare pentru aceasta tara la data astfel indicata. Articolul 22
Sub rezerva exceptiilor posibile prevazute de articolele 20 1) b) si 28 2), ratificarea sau aderarea va atrage cu deplin drept acceptarea tuturor clauzelor si asigurarea tuturor avantajelor stipulate de prezentul Act. Articolul 23
Dupa intrarea in vigoare a prezentului Act in intregimea lui, o tara nu va putea sa adere la Actele anterioare ale acestei Conventii. Articolul 24
1) Orice tara poate sa declare in instrumentul sau de ratificare sau de aderare, sau poate oricind dupa aceasta sa informeze pe Directorul general, ca prezenta Conventie se aplica totalitatii sau unei parti a teritoriilor sale, desemnate in declaratie sau in notificare, pentru ale caror relatii externe isi asuma responsabilitatea. 2) Orice tara care a facut o astfel de declaratie sau o astfel de notificare poate, oricind, sa notifice Directorului general ca prezenta Conventie inceteaza a se mai aplica totalitatii sau unei parti a acestor teritorii. 3. a) Orice declaratie facuta in virtutea alineatului 1) produce efect la aceeasi data la care produce efect ratificarea sau aderarea al carei instrument o include, si orice notificare efectuata in virtutea acestui alineat produce efect la trei luni de la comunicarea ei de catre Directorul general.     b) Orice notificare facuta in virtutea alineatului 2) produce efect dupa douasprezece luni de la primirea ei de catre Directorul general. Articolul 25
1) Orice tara parte la prezenta Conventie se obliga sa adopte, in conformitate cu constitutia sa, masurile necesare pentru a asigura aplicarea prezentei Conventii. 2) S-a convenit ca, in momentul cind o tara va depune instrumentul sau de ratificare sau de aderare, ea va fi in masura, in conformitate cu legislatia sa interna, sa aplice dispozitiile prezentei Conventii. Articolul 26
1) Prezenta Conventie ramine in vigoare fara limita de durata. 2) Orice tara poate sa denunte prezentul Act printr-o notificare adresata Directorului general. Aceasta denuntare atrage si denuntarea tuturor Actelor anterioare si ea nu-si poate produce efectul decit fata de tara care a facut-o, Conventia raminind in vigoare si executorie fata de celelalte tari ale Uniunii. 3) Denuntarea produce efect la un an dupa ziua in care Directorul general a primit notificarea. 4) Facultatea de denuntare prevazuta de prezentul articol nu poate fi exercitata de o tara inainte de expirarea unui termen de 5 ani, socotind de la data la care ea a devenit membra a Uniunii. Articolul 27
1) Prezentul Act inlocuieste, in relatiile dintre tarile fata de care el se aplica si in masura in care el se aplica, Conventia de la Paris din 20 martie 1883 si actele de revizuire care au urmat. 2) a) Fata de tarile carora nu li se aplica prezentul Act sau nu li se aplica in intregimea lui, dar carora li se aplica Actul de la Lisabona din 31 octombrie 1958, acesta din urma ramine in vigoare in intregimea lui sau in masura in care nu este inlocuit de prezentul Act in virtutea alineatului 1).     b) De asemenea, fata de tarile carora nu li se aplica nici prezentul Act, nici parti ale acestuia, nici Actul de la Lisabona, Actul de la Londra din 2 iunie 1934 ramine in vigoare in intregimea lui sau in masura in care nu este inlocuit de prezentul Act in virtutea alineatului 1).     c) De asemenea, fata de tarile carora nu li se aplica nici prezentul Act, nici parti ale acestuia, nici Actul de la Lisabona, nici Actul de la Londra, Actul de la Haga din 6 noiembrie 1925 ramine in vigoare in intregimea lui sau in masura in care nu este inlocuit de prezentul Act in virtutea alineatului 1). 3) Tarile din afara Uniunii care devin parte la prezentul Act il aplica fata de orice tara a Uniunii care nu este parte la acest Act sau care, desi este parte la el, a facut declaratia prevazuta la articolul 20 1) b) I). Aceste tari admit ca tara respectiva a Uniunii sa aplice fata de ele dispozitiile celui mai recent Act la care este parte . Articolul 28
1) Orice diferend intre doua sau mai multe tari ale Uniunii, cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentei Conventii care nu va fi solutionat pe calea negocierilor, poate fi adus in fata Curtii Internationale de Justitie de una din tarile in cauza, printr-o cerere facuta in conformitate cu Statutul Curtii, in afara cazului cind tarile in cauza vor conveni asupra unui alt mod de solutionare. Biroul international va fi informat de tara care a facut cererea despre diferendul adus in fata Curtii; el va aduce aceasta la cunostinta celorlalte tari ale Uniunii. 2) Orice tara poate sa declare, in momentul cind semneaza prezentul Act sau cind depune instrumentul sau de ratificare sau de aderare, ca ea nu se considera legata de dispozitiile alineatului 1). In cazul unor diferende intre o astfel de tara si orice alta tara a Uniunii, dispozitiile alineatului 1) nu se aplica. 3) Orice tara care a facut o declaratie in conformitate cu dispozitiile alineatului 2) poate, oricind, sa o retraga printr-o notificare adresata Directorului general. Articolul 29
1) a) Prezentul Act este semnat intr-un singur exemplar in limba franceza si depus pe linga Guvernul Suediei.     b) Dupa consultarea guvernelor interesate, Directorul general va intocmi textele oficiale in limbile germana, engleza, spaniola, italiana, portugheza si rusa si in alte limbi pe care Adunarea va putea sa le indice.     c) In caz de contestatie cu privire la interpretarea diferitelor texte, textul francez este cel autentic. 2) Prezentul Act ramine deschis semnaturilor, la Stockholm, pina la 13 ianuarie 1968. 3) Directorul general transmite doua copii de pe textul semnat al prezentului Act, certificate pentru conformitate de Guvernul Suediei, guvernelor tuturor tarilor Uniunii si, la cerere, guvernului oricarei alte tari. 4) Directorul general inregistreaza prezentul Act la Secretariatul Natiunilor Unite. 5) Directorul general notifica guvernelor tuturor tarilor Uniunii semnaturile, depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare si a declaratiilor cuprinse in aceste instrumente sau facute in aplicarea articolului 20 1) c), intrarea in vigoare a tuturor dispozitiilor prezentului Act, notificarile de denuntare si notificarile facute in aplicarea articolului 24. Articolul 30
1) Pina la intrarea in functie a primului Director general, mentiunile din prezentul Act cu privire la Biroul international al Organizatiei sau la Directorul general sint considerate ca se refera la Biroul Uniunii, respectiv la Directorul acesteia. 2) Tarile Uniunii, care nu sint legate de articolele 13 pina la 17, pot sa exercite, timp de cinci ani dupa intrarea in vigoare a Conventiei care instituie Organizatia, daca vor dori, drepturile prevazute de articolele 13 pina la 17 ale prezentului Act, ca si cind ele ar fi legate de aceste articole. Orice tara care va dori sa exercite aceste drepturi va depune in acest scop Directorului general o notificare, facuta in scris, care produce efect la data primirii ei. Tarile care vor proceda astfel vor fi considerate ca membre ale Adunarii pina la expirarea perioadei respective. 3) Atit timp cit tarile Uniunii nu vor deveni toate membre ale Organizatiei, Biroul international al Organizatiei functioneaza, de asemenea, in calitate de Birou al Uniunii, iar Directorul general, in calitate de Director al acestui Birou. 4) Atunci cind toate tarile Uniunii vor deveni membre ale Organizatiei, drepturile, obligatiile si bunurile Biroului Uniunii trec asupra Biroului international al Organizatiei.

_ __ ___ ____ _____ ______ _______ ____________________________ _______ ______ _____ ____ ___ __ _


Aranjamentul de la Locarno privind clasificarea desenelor şi modelelor industriale, semnat la 8 octombrie 1968 şi revizuit la 28 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr.3/1998 - M.Of.nr.10/14.01.1998
ARANJAMENTUL DE LA LOCARNO
privind clasificarea internationala a desenelor si modelelor industriale, semnat la 8 octombrie 1968 si revizuit la 28 septembrie 1979*)

*) Traducere.

___________________________________ ________________ __________ _______ _____ ___ __ _  

ART. 1
Instituirea unei uniuni speciale.


Adoptarea unei clasificari internationale
(1) Tarile la care se aplica prezentul aranjament formeaza o uniune speciala.
(2) Aceste tari adopta o clasificare unica pentru desene si modele industriale, denumita in cele ce urmeaza clasificare internationala.
(3) Clasificarea internationala cuprinde:
(i) o lista de clase si subclase;
(ii) o lista alfabetica de produse in care sunt incorporate desene si modele industriale, cu indicarea claselor si a subclaselor in care acestea sunt repartizate;
(iii) note explicative.
(4) Lista claselor si a subclaselor este lista anexata la prezentul aranjament, sub rezerva modificarilor si completarilor pe care i le poate aduce Comitetul de experti instituit in conformitate cu art. 3, denumit in cele ce urmeaza Comitetul de experti.
(5) Lista alfabetica de produse si notele explicative vor fi adoptate de Comitetul de experti in conformitate cu procedura prevazuta la art. 3.
(6) Clasificarea internationala poate fi modificata sau completata de Comitetul de experti, in conformitate cu procedura prevazuta la art. 3.
(7) a) Clasificarea internationala este redactata in limbile engleza si franceza.
b) Texte oficiale ale clasificarii internationale sunt, dupa consultarea guvernelor interesate, stabilite in celelalte limbi pe care le va putea desemna Adunarea mentionata la art. 5, de catre Biroul International al Proprietatii Intelectuale, denumit in cele din urmeaza Biroul international, mentionat in Conventia privind instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, denumita in cele ce urmeaza Organizatia.

ART. 2
Utilizarea si sfera juridica a clasificarii internationale


(1) In conformitate cu conditiile prevazute de prezentul aranjament, clasificarea internationala va avea exclusiv un caracter administrativ. Cu toate acestea, fiecare tara ii poate atribui sfera juridica pe care o considera adecvata. In mod deosebit, clasificarea internationala nu leaga tarile Uniunii speciale in ceea ce priveste natura si sfera de protectie atribuita desenului sau modelului industrial in acele tari.
(2) Orice tara a Uniunii speciale isi rezerva dreptul de a utiliza clasificarea internationala ca sistem principal sau auxiliar.
(3) Oficiile din tarile Uniunii speciale vor include in documentele oficiale privind depunerea sau inregistrarea desenelor si modelelor industriale si, daca acestea sunt publicate oficial, in respectivele publicatii numerele claselor si subclaselor din clasificarea internationala carora le apartin produsele in care sunt incorporate desenele si modelele industriale.
(4) In alegerea denumirilor care vor fi inscrise in lista alfabetica a produselor, Comitetul de experti va evita, pe cat posibil, sa faca uz de denumiri asupra carora ar putea exista drepturi executive. Totusi, includerea unui termen oarecare in lista alfabetica nu va putea fi interpretata ca exprimand opinia Comitetului de experti, in sensul de a sti daca respectivul termen este sau nu este acoperit prin drepturi exclusive.


ART. 3
Comitetul de experti


(1) Rezolvarea sarcinilor prevazute la art. 1(4), 1(5) si 1(6) va fi incredintata unui comitet de experti. Fiecare tara a Uniunii speciale este reprezentata in Comitetul de experti, care este organizat in conformitate cu regulile de procedura adoptate cu o majoritate simpla de catre tarile reprezentate.
(2) Comitetul de experti adopta lista alfabetica si notele explicative cu majoritatea simpla a voturilor tarilor Uniunii speciale.
(3) Propunerile de modificare sau de completare a clasificarii internationale pot fi facute de catre oficiul oricarei tari a Uniunii speciale sau de catre Biroul international. Orice propunere facuta de un oficiu este comunicata de catre acel oficiu Biroului international. Propunerile de la oficii si de la Biroul international sunt transmise de catre Biroul international membrilor Comitetului de experti, cu maximum doua luni inaintea sesiunii Comitetului de experti in care urmeaza sa fie discutate respectivele propuneri.
(4) Hotararile Comitetului de experti privind adoptarea modificarilor si completarilor de urmeaza a fi aduse clasificarii internationale se iau cu majoritatea simpla a voturilor tarilor Uniunii speciale. Cu toate acestea, daca hotararile au ca urmare infiintarea unei clase noi sau transferul de produse dintr-o clasa in alta clasa, este necesara unanimitatea.
(5) Fiecare expert are dreptul de a vota prin corespondenta.
(6) In cazul in care o tara membra nu si-a numit un reprezentant la o anumita sesiune a Comitetului de experti sau daca expertul numit nu si-a exprimat votul in timpul sesiunii ori pe parcursul unei perioade prevazute de regulile de procedura ale Comitetului de experti, se considera ca tara respectiva a acceptata hotararea luata de catre Comitetul de experti.


ART. 4
Notificarea si publicarea clasificarii internationale, modificarilor si completarilor acesteia


(1) Lista alfabetica a produselor si notele explicative adoptate de Comitetul de experti, precum si orice modificare sau completare adusa clasificarii internationale ca urmare a hotararii acestuia sunt comunicate de catre Biroul international oficiilor tarilor Uniunii speciale. Hotararile Comitetului de experti intra in vigoare o data cu primirea comunicarii. Cu toate acestea, daca aceste hotarari implica infiintarea unei clase noi sau transferarea de produse dintr-o clasa in alta clasa, ele intre in vigoare in termen de 6 luni de la data respectivei comunicari.
(2) Biroul international, in calitate de depozitar al clasificarii internationale, introduce in aceasta clasificare modificarile si completarile care au intrat in vigoare. Anunturile privind modificarile si completarile se publica in periodicele stabilite de catre Adunare.


ART. 5
Adunarea Uniunii speciale


(1) a) Uniunea speciala are o adunare constituita din tarile Uniunii speciale.
b) Guvernul fiecarei tari a Uniunii speciale este reprezentat de un delegat care poate fi asistat de catre supleanti , consilieri si experti.
c) Cheltuielile pentru fiecare delegatie sunt suportate de catre guvernul care a desemnat-o.
(2) a) In conformitate cu prevederile art. 3, Adunarea:
(i) rezolva toate problemele referitoare la mentinerea si dezvoltarea Uniunii speciale si la aplicarea prezentului aranjament;
(ii) da directive Biroului international in legatura cu pregatirea conferintelor de revizuire;
(iii) revizuieste si aproba rapoartele si activitatile directorului general al Organizatiei, denumit in cele ce urmeaza director general, privind Uniunea speciala si da acestuia toate instructiunile privind problemele ce tin de competenta Uniunii speciale;
(iv) stabileste programul si adopta bugetul bienal al Uniunii speciale si aproba bilantul;
(v) adopta regulamentul financiar al Uniunii speciale;
(vi) decide asupra redactarii textelor oficiale ale clasificarii internationale in alte limbi decat limbile engleza si franceza;
(vii) instituie, pe langa Comitetul de experti format in conformitate cu prevederile art. 3, alte comitete de experti si grupe de lucru pe care le considera necesare pentru indeplinirea obiectivelor Uniunii speciale;
(viii) hotaraste ce tari nu sunt membre ale Uniunii speciale si ce organizatii interguvernamentale si organizatii internationale neguvernamentale sunt admise ca observatori la intrunirile sale;
(ix) adopta modificari ale art. 5-8;
(x) intreprinde orice actiuni adecvate, menite sa contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
(xi) indeplineste orice alte sarcini asemanatoare pe care le implica prezentul aranjament.
b) In legatura cu problemele care prezinta interes si pentru alte uniuni administrative de catre Organizatie, Adunarea isi ia hotararile dupa consultarea Comitetului de coordonare al Organizatiei.
(3) a) Fiecare tara membra a Adunarii dispune de un vot.
b) Jumatate din numarul tarilor membre ale Adunarii constituie cvorumul.
c) Facand abstractie de dispozitiile prevazute la lit. b) si, daca la una dintre sesiuni, numarul tarilor reprezentate este cel mai mic de jumatate, dar egal cu sau mai mare decat o treime din numarul tarilor membre ale Adunarii, Adunarea poate lua hotarari, dar, cu exceptia hotararilor privind propria sa procedura, toate hotararile devin executorii numai daca sunt indeplinite conditiile prezentate in cele ce urmeaza. Biroul international comunica aceste hotarari tarilor membre ale Adunarii care nu au fost reprezentate si le invita sa-si exprime in scris votul sau abtinerea, in termen de 3 luni de la data comunicarii. Daca, la expirarea termenului, numarul tarilor care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea este cel putin egal cu numarul tarilor a caror lipsa a impiedicat constituirea cvorumului in timpul sesiunii, aceste hotarari devin executorii, cu conditia ca, in acelasi timp, majoritatea necesara sa fie intrunita.
d) In conformitate cu prevederile art. 8 (2), hotararile Adunarii se iau cu majoritatea a doua treimi din numarul voturilor exprimate.
e) Abtinerile nu sunt considerate voturi.
f) Un delegat poate reprezenta si vota numai pentru o singura tara.
(4) a) Adunarea se reuneste o data la 2 ani, in sesiune ordinara, la convocarea directorului general si, in absenta unor circumstante exceptionale, in aceeasi perioada si in acelasi loc cu Adunarea generala a Organizatiei.
b) Adunarea se reuneste in sesiune extraordinara la convocarea directorului general, la solicitarea unei patrimi din numarul tarilor membre ale Adunarii.
c) Ordinea de zi a fiecarei sesiuni este pregatita de catre directorul general.
(5) Adunarea adopta regulamentul sau interior.


ART. 6
Biroul international


(1) a) Sarcinile administrative privind Uniunea speciala sunt indeplinite de Biroul international.
b) In mod special, Biroul international pregateste reuniunile si asigura secretariatul Adunarii, al Comitetului de experti si al altor comitete de experti similare si grupe de lucru, in conformitate ce cele stabilite de Adunare sau de Comitetul de experti.
c) Directorul general este cel mai inalt functionar al Uniunii speciale si o reprezinta.
(2) Directorul general si orice alt membru al personalului desemnat de acesta participa, fara drept de vot, la toate reuniunile Adunarii, ale Comitetului de experti si ale altor comitete de experti sau grupe de lucru similare, in conformitate cu cele stabilite de Adunare sau de Comitetul de experti. Directorul general sau un alt membru al personalului desemnat de acesta este, din oficiu, secretarul acestor organe.
(3) a) In conformitate cu directivele Adunarii, Biroul international face pregatiri pentru conferintele de revizuire a prevederilor prezentului aranjament, altele decat cele ale art. 5-8.
b) Biroul international se poate consulta cu organizatii interguvernamentale si cu organizatii internationale neguvernamentale in legatura cu pregatirile pentru conferintele de revizuire.
c) Directorul general si persoanele desemnate de acesta participa, fara drept de vot, la discutiile ce au loc in cursul acelor conferinte.
(4) Biroul international indeplineste orice alte sarcini atribuite acestuia.


ART. 7
Finantele


(1) a) Uniunea speciala are un buget.
b) Bugetul Uniunii speciale cuprinde veniturile si cheltuielile proprii acesteia, contributia sa la bugetul cheltuielilor comune uniunilor si, dupa caz, suma pusa la dispozitie bugetului Conferintei Organizatiei.
c) Cheltuielile care nu sunt atribuite exclusiv Uniunii speciale, ci si uneia sau mai multor uniuni administrate de Organizatie, sunt considerate cheltuieli comune uniunilor. Partea din cheltuieli comune ce revine Uniunii speciale este proportionala cu interesul pe care Uniunea speciala il are fata de acestea.
(2) Bugetul Uniunii speciale se stabileste tinand seama de cerintele de coordonare cu bugetele celorlalte uniuni administrate de Organizatie.
(3) Bugetul Uniunii speciale este din urmatoarele surse:
(i) contributiile tarilor Uniunii speciale;
(ii) taxele si sumele datorate pentru serviciile prestate de Biroul international in legatura cu Uniunea speciala;
(iii) produsul vanzarii publicatiilor Biroului international privind Uniunea speciala si drepturile aferente acestor publicatii;
(iv) cadouri, donatii si subventii;
(v) chirii, dobanzi si diverse alte venituri.
(4) a) In scopul stabilirii contributiei sale, la care se face referire la alin. (3) (i), fiecare tara a Uniunii speciale apartine clasei in care este incadrata la Uniunea de la Paris privind protectia proprietatii industriale si plateste contributiile sale anuale pe baza aceluiasi numar de unitati care a fost fixat pentru clasa respectiva in acea unitate.
b) Contributia anuala a fiecarei tari a Uniunii speciale consta intr-un cuantum al carui raport la suma totala a contributiilor anuale la bugetul Uniunii speciale al tuturor tarilor este acelasi cu raportul dintre numarul unitatilor clasei in care este incadrata si numarul total al unitatilor tuturor tarilor.
c) Contributiile sunt datorate la data de 1 ianuarie a fiecarui an.
d) Tara care are intarzieri la plata contributiilor sale nu isi poate exercita dreptul de vot in nici un organ al Uniunii speciale, daca suma restantelor este egala sau mai mare decat aceea a contributiilor datorate pe cei 2 ani precedenti. Cu toate acestea, oricare dintre organele Uniunii speciale poate permite unei astfel de tari sa continue sa isi exercite dreptul la vot in cadrul acelui organ, daca si atat timp cat i se prezinta dovada ca intarzierea platii se datoreaza unor circumstante exceptionale si inevitabile.
e) Daca bugetul nu este adoptat inainte de inceputul unei noi perioade financiare, acesta va avea acelasi nivel ca bugetul pentru anul precedent, conform prevederilor regulamentului financiar.
(5) Cuantumul taxelor si sumelor datorate pentru servicii efectuate de Biroul international in legatura cu Uniunea speciala este stabilit si raportat Adunarii de catre directorul general.
(6) a) Uniunea speciala dispune de un fond de rulment, constituit dintr-un varsamant unic efectuat de fiecare tara membra a Uniunii speciale. Daca fondul devine insuficient, Adunarea hotaraste majorarea lui.
b) Cuantumul varsamantului initial al fiecarei tari la fondul mentionat sau cuantumul participarii sale la majorarea acestuia este proportional cu contributia acelei tari pentru anul in cursul caruia se stabileste fondul sau in care se ia hotararea de majorare a acestuia.
c) Proportia si modalitatile de varsamant sunt fixate de catre Adunare, la propunerea directorului general si dupa consultarea Comitetului de coordonare al Organizatiei.
(7) a) In acordul de sediu, incheiat cu tara pe teritoriul careia isi are sediul Organizatia, se prevede ca, in cazul in care fondul de rulment este insuficient, tara respectiva acorda avansuri. Cuantumul acestor avansuri si conditiile in care acestea sunt acordate fac obiectul, pentru fiecare caz in parte, unor acorduri separate, incheiate intre tara respectiva si Organizatie.
b) Tara la care se face referire la lit. a) si Organizatia au fiecare dreptul de a denunta obligatia de acordare a avansurilor prin intermediul unei notificari scrise. Denuntarea produce efect la 3 ani de la incheierea anului in cursul caruia acesta a fost notificat.
(8) Verificarea conturilor se face de catre una sau mai multe tari ale Uniunii speciale sau de catre experti externi, dupa cum prevede regulamentul financiar. Acestia sunt desemnati, cu consimtamantul lor, de catre Adunare.


ART. 8
Modificarea art. 5-8


(1) Propunerile de modificare a art. 5-7 si a prezentului articol pot fi initiate de catre oricare tara a Uniunii speciale sau de catre directorul general. Aceste propuneri sunt comunicate de directorul general tarilor Uniunii speciale, cu cel putin 6 luni inainte de discutarea lor de catre Adunare.
(2) Modificarile la articolele mentionate la alin. (1) sunt adoptate de catre Adunare. Pentru adoptare, sunt necesare trei patrimi din numarul voturilor exprimate; cu toate acestea, pentru orice modificare adusa art. 5 si prezentului alineat sunt necesare patru cincimi din numarul voturilor exprimate.
(3) Orice modificare a articolelor mentionate la alin. (1) intra in vigoare la o luna de la primirea de catre directorul general a notificarilor scrise de acceptare, efectuate in conformitate cu regulile lor constitutionale respective, din partea a trei patrimi din numarul tarilor care erau membre ale Uniunii speciale la data adoptarii modificarii. Orice modificare adusa articolelor mentionate, acceptata in acest mod, leaga toate tarile membre ale Uniunii speciale la data la care modificarea intra in vigoare sau care devin membre la o data ulterioara, cu conditia ca orice modificare prin care se maresc obligatiile financiare ale tarilor Uniunii speciale sa lege numai acele tari care au notificat acceptarea respectivei modificari.


ART. 9
Ratificarea si aderarea; intrarea in vigoare


(1) Orice tara care este parte la Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale, care a semnat prezentul aranjament, il poate ratifica, iar, daca nu l-a semnat, poate adera la acesta.
(2) Instrumentele de ratificare si de aderare se depun la directorul general.
(3) a) In ceea ce priveste primele cinci tari care si-au depus instrumentele de ratificare sau de aderare, prezentul aranjament intra in vigoare in termen de 3 luni de la depunerea celui de-al cincilea instrument.
b) In ceea ce priveste oricare alta tara, prezentul aranjament intra in vigoare in termen de 3 luni de la data la care ratificarea sau aderare a fost notificata de catre directorul general, cu exceptia cazurilor in care in instrumentul de ratificare sau de aderare a fost indicata o data ulterioara. In acest din urma caz, prezentul aranjament intra in vigoare, in ceea ce priveste tara respectiva, la data astfel indicata.
(4) Ratificarea sau aderarea atrage automat dupa sine acceptarea tuturor clauzelor si accesul la toate avantajele prezentului aranjament.


ART. 10
Forta si durata aranjamentului


Prezentul aranjament are aceeasi forta si durata ca si Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale.


ART. 11
Revizuirea art. 1-4 si 9-15


(1) Art. 1-4 si 9-15 ale prezentului aranjament pot fi supuse revizuirii, in vederea introducerii imbunatatirilor dorite.
(2) Fiecare revizuire va fi examinata in cadrul unei conferinte care va avea loc cu participarea delegatiilor tarilor Uniunii speciale.


ART. 12
Denuntarea


(1) Orice tara poate denunta prezentul aranjament printr-o notificare adresata directorului general. O astfel de denuntare afecteaza numai tara care o face, aranjamentul ramanand in vigoare si avand deplin efect fata de celelalte tari ale Uniunii speciale.
(2) Denuntarea produce efect la un an de la data la care directorul general general a primit notificarea.
(3) Dreptul la denuntare, prevazut de prezentul articol, nu este exercitat de nici o tara inainte de expirarea a 5 ani de la data la care aceasta a devenit membra a Uniunii speciale.


ART. 13
Teritorii


Prevederile art. 24 al Conventiei de la Paris privind protectia proprietatii industriale de aplica prezentului aranjament.


ART. 14
Semnare, limbi oficiale, notificari


(1) a) Prezentul aranjament este semnat intr-un singur exemplar, in limbile engleza si franceza, ambele texte avand aceeasi autenticitate, si este depus la Guvernul Elvetiei.
b) Prezentul aranjament ramane deschis semnarii la Berna, pana la data de 30 iunie 1969.
(2) Texte oficiale sunt stabilite de catre directorul general, dupa consultarea guvernelor interesate, si in celelalte limbi pe care le poate desemna Adunarea.
(3) Doua exemplare ale textului semnat al prezentului aranjament, certificate de catre Guvernul Elvetiei, vor fi transmise de directorul general guvernelor tarilor care l-au semnat si, la cerere, guvernului oricarei alte tari.
(4) Directorul general inregistreaza prezentul aranjament la Secretariatul Natiunilor Unite.
(5) Directorul general notifica guvernelor tuturor tarilor Uniunii speciale data intrarii in vigoare a prezentului aranjament, semnaturile, depunerile de instrumente de ratificare sau de aderare, acceptarile modificarilor aranjamentului, datele la care aceste modificari intra in vigoare si notificarile de denuntare.


ART. 15
Dispozitii tranzitorii


Pana in momentul in care primul director general isi preia functiile, mentiunile din prezentul aranjament, facute la adresa Biroului international al Organizatiei sau a directorului general, sunt considerate mentiuni referitoare la Birourile Internationale Unite pentru Protectia Proprietatii Intelectuale (B.I.R.P.I.), respectiv la directorul acestora.

_ __ ___ ____ _____ ______ _______ ______________________________ _______ ______ _____ ____ ___ __ _



Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuale semnată la Stockholm, 14 iulie 1967, ratificata de România prin decretul nr.1175 din 28.12.1968 - B.Of.nr.1/06.01.1969
Conventia de constituire a Organizatiei Mondiale de Proprietate Intelectuala, 1967
___________________________________ ________________ __________ _______ _____ ___ __ _ 

SUMAR

A.- Conventia de constituire a Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, 1967

            A 1: Conventia

            A 2: Statele care au ratificat Actul de la Stockholm 1967, sau care au aderat la acesta.(Ianuarie 1971)

 

Sectiunea A 1

Conventia de constituire a Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale semnata la Stockholm, la 14 iulie 1967

Partile contractante,

In dorinta de a contribui la o mai buna intelegere si colaborare intre state, in beneficiul reciproc si pe baza respectului suveranitatii si egalitatii,dorind, in scopul stimularii activitatii creatoare, sa promoveze, pe plan mondial, protectia proprietatii intelectuale,dorind sa modernizeze si sa faca eficiente administratiile Uniunilor infiintate in domeniile protectiei proprietatii industriale si protectiei operelor literare si artistice, si respectand in acelasi timp autonomia fiecarei Uniuni,

Au convenit cele ce urmeaza:

Articolul intai - Constituirea Organizatiei

Prin prezenta Conventie se constituie Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale.

Articolul 2 - Definitii

In sensul prezentei Conventii, se va intelege prin:

i) "Organizatie", Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI);

ii) "Biroul international", Biroul international de Proprietate Intelectuala;

iii) "Conventia de la Paris", Conventia pentru protectia proprietatii industriale, semnata la 20 martie 1883, inclusiv Actele revizuite;

iv) "Conventia de la Berna", Conventia pentru protectia operelor literare si artistice, semnata la 9 septembrie 1886, inclusiv Actele revizuite;

v) "Uniunea de la Paris", Uniunea internationala creata prin Conventia de la Paris;

vi) "Uniunea de la Berna", Uniunea internationala creata prin Conventia de la Berna;

vii) "Uniuni", Uniunea de la Paris, Uniunile speciale si Aranjamentele speciale stabilite prin relatie cu aceasta Uniune, Uniunea de la Berna, precum si orice alt angajament international care tinde sa promoveze protectia proprietatii intelectuale, a carei administratie este asigurata de Organizatie, in baza articolului 4.iii);

viii) "proprietate intelectuala", drepturi referitoare la:- opere literare, artistice si stiintifice,- interpretari ale artistilor interpreti si executii ale artistilor executanti, fonograme si emisiuni ale radiodifuziunii,- inventii in toate domeniile activitatii umane,- descoperiri stiintifice,- desene si modele industriale,- marci de fabrica de comert si de serviciu, precum si nume comerciale si denumiri comerciale,- protectia impotriva concurentei neloiale;si orice alte drepturi aferente activitatii intelectuale in domeniile: industrial, stiintific, literar si artistic.

Articolul 3 - Scopul Organizatiei

Organizatia are drept scop:

i) sa promoveze protectia proprietatii intelectuale pe plan mondial, prin cooperare intre State si in colaborare, daca este cazul, cu orice alta organizatie internationala,

ii) sa asigure cooperarea administrativa intre Uniuni.

Articolul 4 - Functiuni

Pentru a atinge scopul definit la articolul 3, prin organele sale competente si sub rezerva exercitarii atributiilor fiecarei Uniuni:

i) se angajeaza sa promoveze adoptarea de masuri destinate sa amelioreze protectia proprietatii intelectuale pe plan mondial si sa armonizeze legislatiile nationale in acest domeniu;

ii) asigura serviciile administrative ale Uniunii de la Paris, ale Uniunilor speciale stabilite prin relatie cu aceasta Uniune si cu Uniunea de la Berna;

iii) poate accepta sa-si asume administratia, fapt care implica punerea in practica a oricarui alt angajament international care tinde sa promoveze protectia proprietatii intelectuale, sau sa participe la indeplinirea sarcinilor administrative;

iv) incurajeaza incheierea oricarui angajament international care tinde sa promoveze protectia proprietatii intelectuale;

v) se ofera sa coopereze cu Statele care ii solicita asistenta tehnico-juridica in domeniul proprietatii intelectuale;

vi) aduna si difuzeaza orice informatii referitoare la protectia proprietatii intelectuale, efectueaza si incurajeaza efectuarea de studii in acest domeniu, si publica rezultatele acestora;

vii) asigura servicii care faciliteaza protectia internationala a proprietatii intelectuale si, daca este cazul, efectueaza inregistrari in domeniu si publica indicatii referitoare la aceste inregistrari;

viii) ia orice alte masuri adecvate.

Articolul 5 - Membrii

1) Orice Stat care este membru al uneia dintre Uniuni, asa cum sunt ele definite la articolul 2.vii) poate deveni membru al Organizatiei.

2) De asemenea, poate deveni membru al Organizatiei orice Stat care nu este membru al uneia dintre Uniuni, in urmatoarele conditii:i) sa fie membru al Organizatiei Natiunilor Unite, al uneia din Institutiile specializate care au legatura cu Organizatia Natiunilor Unite sau al Agentiei Internationale de Energie Atomica, sau parte la statutul Curtii Internationale de Justitie, sauii) sa fie invitat de catre Adunarea generala sa devina parte la prezenta Conventie.

Articolul 6 - Adunarea generala

1) a) Se stabileste o Adunare generala care cuprinde Statele parti la prezenta Conventie si care sunt membre ale cel putin uneia dintre Uniuni.

b) Guvernul fiecarui Stat membru este reprezentat de un delegat care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.

c) Cheltuielile fiecarei delegatii sunt suportate de Guvernul care a desemnat delegatia respectiva.

2) Adunarea generala

:i) numeste Directorul general, la recomandarea Comitetului de coordonare;

ii) examineaza si aproba rapoartele Directorului general, referitoare la Organizatie, si ii da acestuia toate indicatiile necesare;

iii) examineaza si aproba rapoartele si activitatea Comitetului de coordonare, si ii da acestuia indicatii;

iv) adopta bugetul trienal al cheltuielilor comune ale Uniunilor;

v) aproba dispozitiile propuse de catre Directorul general, care privesc administratia referitoare la aplicarea angajamentelor internationale mentionate la articolul 4 iii);

vi) adopta regulamentul financiar al Organizatiei;

vii) decide limbile straine in care va lucra Secretariatul, tinand cont de sistemul de lucru al Natiunilor Unite;

viii) invita Statele mentionate la articolul 5.2)ii) sa devina parti la prezenta Conventie;

ix) hotareste care sunt Statele nemembre ale Organizatiei si care sunt organizatiile interguvernamentale si internationale nonguvernamentale, care pot fi admise la reuniunile sale, in calitate de observatori;

x) indeplineste orice alte sarcini utile, in cadrul prezentei Conventii.

3) a) Fiecare Stat, fie ca este membru al uneia sau al mai multor Uniuni, dispune de un vot in Adunarea generala.

b) Jumatatea Statelor membre ale Adunarii generale constituie cvorumul.

c) Daca, in cursul unei sesiuni, numarul Statelor reprezentate este mai mic de jumatate, dar egal sau mai mare de o treime din numarul Statelor membre ale Adunarii generale, aceasta poate sa ia decizii, cu toate dispozitiile subalineatului b); totusi, deciziile Adunarii generale, cu exceptia celor care se refera la procedura, nu devin executorii decat atunci cand sunt indeplinite conditiile enuntate mai jos. Biroul international comunica aceste decizii Statelor membre ale Adunarii generale, care nu sunt reprezentate, invitandu-le sa comunice in scris, intr-un termen de trei luni de la data invitatiei, votul sau abtinerea lor. Daca, la expirarea acestui termen, numarul Statelor care si-au exprimat votul sau abtinerea in acest fel este cel putin egal cu numarul Statelor care lipseau pentru a fi intrunit cvorumul in cursul sesiunii, deciziile mentionate devin executorii, cu conditia ca in acest timp majoritatea sa fie indeplinita.

d) Sub rezerva dispozitiilor de la subalineatele e) si f), Adunarea generala ia hotarari cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate.

e) Dispozitiile care privesc administratia referitoare la aplicarea angajamentelor internationale prevazute la articolul 4.iii) se accepta numai cu o majoritate de trei patrimi din voturile exprimate.

f) Aprobarea unui acord cu Organizatia Natiunilor Unite, in conformitate cu dispozitiile articolelor 57 si 63 din Carta Natiunilor Unite necesita o majoritate de noua zecimi din voturile exprimate.

g) Numirea Directorului general (alineatul 2)i)), aprobarea dispozitiilor propuse de Directorul general cu privire la administratia referitoare la aplicarea angajamentelor internationale (alineatul 2)v)), precum si transferul sediului (articolul 10) necesita majoritatea prevazuta, nu numai in Adunarea generala, dar si in cadrul Adunarii Uniunii de la Paris si al Adunarii Uniunii de la Berna.

h) Abtinerea nu este considerata ca vot.i) Un delegat nu poate reprezenta decat un singur Stat si nu poate vota decat in numele acestuia.

4) a) Adunarea generala se intruneste o data la trei ani in sesiune ordinara, la convocarea Directorului general.

b) Adunarea generala se intruneste in sesiune extraordinara la convocarea Directorului general, la cererea Comitetului de coordonare sau la cererea unei patrimi din Statele membre ale Adunarii generale.

c) Intrunirile au loc la sediul Organizatiei.

5) Statele parti la prezenta Conventie, care nu sunt membre ale uneia dintre Uniuni, sunt admise la intrunirile Adunarii generale in calitate de observatori.

6) Adunarea generala stabileste regulamentul sau interior.

Articolul 7 - Conferinta

1) a) Se stabileste sa aiba loc o Conferinta la care sa ia parte Statele parti la prezenta Conventie, fie ca sunt sau nu sunt membre ale uneia dintre Uniuni.

b) Guvernul fiecarui Stat este reprezentat de cate un delegat care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.

c) Cheltuielile fiecarei delegatii sunt suportate de Guvernul care a desemnat-o.

2) Conferinta:

i) discuta probleme de interes general din domeniul proprietatii intelectuale si poate adopta recomandari referitoare la aceste probleme, respectand competenta si autonomia Uniunilor;

ii) adopta bugetul trienal al Conferintei;

iii) stabileste, in limitele acestui buget, programul trienal de asistenta tehnico-juridica ;

iv) adopta modificari la prezenta Conventie, conform procedurii definite la articolul 17;

v) hotaraste care sunt Statele nemembre ale Organizatiei si care sunt organizatiile interguvernamentale si internationale nonguvernamentale care pot fi admise la intrunirile sale, in calitate de observatori;

vi) indeplineste orice alte sarcini utile, in cadrul prezentei Conventii.

3) a) Fiecare Stat membru dispune de un vot in cadrul Conferintei.

b) O treime a Statelor membre constituie cvorumul.

c) Sub rezerva dispozitiilor articolului 17, Conferinta ia hotarari cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate.

d) Nivelul contributiilor Statelor parti la prezenta Conventie, care nu sunt membre ale uneia dintre Uniuni, este fixat printr-un vot la care numai delegatii acestor State au dreptul sa participe.

e) Abtinerea nu este considerata ca vot.

f) Un delegat nu poate reprezenta decat un singur Stat si nu poate vota decat in numele acestuia.

4) a) Conferinta se intruneste in sesiune ordinara, la convocarea Directorului general, in aceeasi perioada si in acelasi loc ca si Adunarea generala.

b) Conferinta se intruneste in sesiune extraordinara la convocarea Directorului general, la cererea majoritatii Statelor membre.

5) Conferinta stabileste regulamentul sau interior.

Articolul 8 - Comitetul de coordonare

1) a) Se stabileste un Comitet de coordonare cuprinzand Statele parti la prezenta Conventie, care sunt membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Paris, ale Comitetului executiv al Uniunii de la Berna sau ale ambelor Comitete executive. Totodata, daca unul din aceste Comitete executive cuprinde mai mult de un sfert din tarile membre ale Adunarii care l-a ales, acest Comitet desemneaza, dintre membrii sai, Statele care vor fi membre ale Comitetului de coordonare, astfel incat numarul lor sa nu depaseasca un sfert, stiut fiind faptul ca tara pe teritoriul careia are sediul Organizatia nu intra in calculul acestui sfert.

b) Guvernul fiecarui Stat membru al Comitetului de coordonare este reprezentat de cate un delegat care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.

c) Atunci cand Comitetul examineaza fie probleme care intereseaza direct programul sau bugetul Conferintei, si ordinea de zi a acesteia, fie propuneri de modificare a prezentei Conventii, de natura sa afecteze drepturile sau obligatiile Statelor parti la prezenta Conventie, care nu sunt membre ale uneia dintre Uniuni,un sfert din aceste State participa la intrunirile Comitetului de coordonare avand aceleasi drepturi ca si membrii acestui Comitet. Conferinta alege, la fiecare sesiune ordinara, Statele chemate sa participe la astfel de intruniri.

d) Cheltuielile fiecarei delegatii sunt suportate de Guvernul care a desemnat-o.

2) Comitetul de coordonare:

i) acorda avize organelor Uniunii, Adunarii generale, Conferintei si Directorului general, referitoare la toate problemele administrative si financiare, si la orice alte probleme de interes comun a doua sau mai multe Uniuni, sau al uneia sau mai multor Uniuni si al Organizatiei, si mai ales la bugetul cheltuielilor comune Uniunilor;

ii) pregateste proiectul ordinii de zi al Adunarii generale;

iii) pregateste proiectul ordinii de zi si proiectele de program si de buget ale Conferintei;

iv) se pronunta, pe baza bugetului trienal al cheltuielilor comune ale Uniunilor si a bugetului trienal al Conferintei, precum si pe baza programului trienal de asistenta juridica, asupra bugetelor si programelor anuale corespunzatoare;

v) la expirarea mandatului Directorului general sau in cazul in care acest post este vacant, propune numele unui candidat, in vederea numirii lui in acest post de catre Adunarea generala; daca Adunarea generala nu numeste candidatul propus, Comitetul de coordonare prezinta un alt candidat; se reia aceeasi procedura pana la numirea, de catre Adunarea generala, a ultimului candidat prezentat;

vi) daca postul de Director general ramane vacant intre doua sesiuni ale Adunarii generale, numeste un Director general interimar, pentru durata care precede intrarea in functie a noului Director general;

vii) se achita de orice alte sarcini care ii sunt atribuite in cadrul prezentei Conventii.

3) a) Comitetul de coordonare se intruneste o data pe an in sesiune ordinara la convocarea Directorului general. In principiu, el se intruneste la sediul Organizatiei.

b) Comitetul de coordonare se intruneste in sesiune extraordinara, la convocarea adresata de catre Directorul general, fie la initiativa acestuia, fie la cererea presedintelui Comitetului sau a unui sfert dintre membrii sai.

4) a) Fiecare Stat, fie ca este membru al unui singur Comitet din cele doua Comitete executive mentionate la alineatul 1)a), fie ca este membru al ambelor Comitete, dispune de un singur vot in Comitetul de coordonare.

b) Jumatate din membrii Comitetului de coordonare constituie cvorumul.

c) Un delegat nu poate reprezenta decat un singur Stat si nu poate vota decat in numele acestuia.

5) a) Comitetul de coordonare isi exprima opiniile si ia hotarari cu majoritatea simpla a voturilor exprimate. Abtinerea nu este considerata ca vot.

b) Chiar daca s-a obtinut majoritatea simpla a voturilor, oricare dintre membrii Comitetului de coordonare poate, imediat dupa incheierea votarii, sa solicite un decont special al voturilor: se va proceda in felul urmator: se vor intocmi doua liste, pe care sa figureze respectiv numele Statelor membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Paris si cele ale Statelor membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Berna; votul fiecarui Stat va fi inscris in dreptul numelui sau pe fiecare din listele pe care figureaza. In cazul in care acest decont special indica faptul ca nu s-a obtinut majoritatea simpla pe fiecare din aceste liste, propunerea nu va fi considerata adoptata.

6) Orice Stat membru al Organizatiei, care nu este membru al Comitetului de coordonare, poate fi reprezentat la intrunirile acestui Comitet de catre observatori, cu drept de participare la deliberari, dar fara drept de vot.

7) Comitetul de coordonare stabileste regulamentul sau interior. 

 

Articolul 9 -Biroul international

1) Biroul international constituie secretariatul Organizatiei.

2) Biroul international este condus de Directorul general asistat de doi sau mai multi directori generali adjuncti.

3) Directorul general este numit pentru o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de sase ani. Numirea acestuia poate fi reinnoita pentru perioade determinate. Durata primei perioade si aceea a eventualelor perioade urmatoare, precum si alte conditii ale numirii sale, sunt fixate de Adunarea generala.

4) a) Directorul general este cel mai inalt functionar al Organizatiei.

b) El reprezinta Organizatia.

c) El raspunde in fata Adunarii generale si se conformeaza directivelor acesteia in privinta afacerilor interne si externe ale Organizatiei.

5) Directorul general pregateste proiectele de buget si de program, precum si rapoartele periodice de activitate. El le transmite Guvernelor Statelor interesate, precum si organelor competente ale Uniunilor si ale Organizatiei.

6) Directorul general si orice membru desemnat de acesta din cadrul personalului iau parte, fara drept de vot, la toate intrunirile Adunarii generale, ale Conferintei, ale Comitetului de coordonare, precum si ale oricarui alt comitet sau grup de lucru. Directorul general sau un membru desemnat de acesta din cadrul personalului este din oficiu secretar al acestor organe.

7) Directorul general numeste personalul necesar bunei functionari a Biroului international. El numeste directorii generali adjuncti dupa aprobarea Comitetului de coordonare. Conditiile de angajare sunt fixate prin Statutul personalului, care trebuie sa fie aprobat de Comitetul de coordonare, la propunerea Directorului general. Necesitatea de a asigura, in cadrul serviciilor, numai personal calificat, din motive de eficienta, competenta si integritate, trebuie sa fie criteriul principal pentru recrutarea membrilor personalului si stabilirea conditiilor de angajare a acestora. In mod obligatoriu, se va avea in vedere ca aceasta recrutare sa fie asigurata pe o arie geografica cat mai intinsa.

8) Functiile Directorului general si ale membrilor personalului au caracter strict international. In exercitarea functiilor lor, acestia nu trebuie sa solicite sau sa primeasca instructiuni din partea nici unui Guvern, a nici unei autoritati straine de Organizatie. Ei trebuie sa se abtina de la orice act de natura sa compromita pozitia lor de functionari internationali. Fiecare Stat membru se angajeaza sa respecte caracterul exclusiv international al functiilor Directorului general si membrilor personalului, si sa nu incerce sa-i influenteze pe acestia in exercitarea functiilor lor.

Articolul 10 - Sediul

1) Sediul Organizatiei s-a stabilit la Geneva.

2) Transferul sediului poate fi hotarat in conditiile prevazute la articolul 6.3) d) si g).

Articolul 11 - Finantele

1) Organizatia are doua bugete distincte: bugetul cheltuielilor comune ale Uniunilor si bugetul Conferintei.

2) a) Bugetul cheltuielilor comune ale Uniunilor contine prevederi ale cheltuielilor care prezinta interes pentru mai multe Uniuni.

b) Acest buget este finantat din urmatoarele resurse:

     i) contributiile Uniunilor, stiut fiind faptul ca nivelul contributiei fiecarei Uniuni este fixat de Adunarea acesteia, tinand cont de masura in care sunt efectuate cheltuielile comune in interesul respectivei Uniuni;

     ii) taxele si sumele datorate pentru serviciile prestate de Biroul international si care nu sunt in raport direct cu vreuna dintre Uniuni sau nu sunt percepute pentru servicii prestate de Biroul international in domeniul asistentei tehnico-juridice;

     iii) produsul vanzarii publicatiilor Biroului international, care nu se refera direct la vreuna dintre Uniuni, si drepturile aferente acestor publicatii;

     iv) donatiile, legatele si subventiile de care beneficiaza Organizatia, cu exceptia celor prevazute la alineatul 3) b) iv);

     v) chiriile, dobanzile si alte diverse venituri ale Organizatiei.

3) a) Bugetul Conferintei contine prevederile cheltuielilor necesare pentru desfasurarea sesiunilor Conferintei si pentru programul de asistenta tehnico-juridica.

b) Acest buget este finantat din urmatoarele resurse:

     i) contributiile Statelor parti la prezenta Conventie si care nu sunt membre ale vreuneia dintre Uniuni;

     ii) sumele eventual puse la dispozitia acestui buget de catre Uniuni, stiut fiind faptul ca nivelul sumei puse la dispozitie de fiecare Uniune este fixat de Adunarea acestei Uniuni si ca fiecare Uniune este libera sa nu contribuie la acest buget;

     iii) sumele percepute pentru serviciile prestate de Biroul international in domeniul asistentei tehnico-juridice;

     iv) donatiile, legatele si subventiile de care beneficiaza Organizatia, in scopurile prevazute la subalineatul a).

4) a) pentru a determina partea sa de contributie la bugetul Conferintei, fiecare din Statele parti la prezenta Conventie, si care nu este membru al vreuneia dintre Uniuni, este incadrat intr-o clasa si plateste contributiile sale anuale pe baza unui numar de unitati fixat dupa cum urmeaza:

Clasa A .....10

Clasa B ..... 3

Clasa C ..... 1

b) Fiecare dintre aceste State, in momentul in care indeplineste unul din actele prevazute la articolul 14.1), semnaleaza clasa in care doreste sa fie incadrat. El poate sa schimbe clasa. Daca alege o clasa inferioara, Statul respectiv trebuie sa faca cunoscut acest lucru Conferintei, in cursul uneia dintre sesiunile ei ordinare. O astfel de schimbare are efect la inceputul anului urmator respectivei sesiuni.

c) Contributia anuala a fiecaruia dintre aceste State consta intr-o suma al carei raport cu suma totala a contributiilor la bugetul Conferintei a tuturor Statelor este acelasi cu raportul dintre numarul de unitati al clasei in care este incadrat si numarul total de unitati al Statelor in ansamblu.

d) Contributiile se achita la data 1 ianuarie a fiecarui an.

e) In cazul in care bugetul nu este adoptat inaintea inceperii unui nou exercitiu bugetar, bugetul anului precedent este redistribuit conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar.

5) Avand in vedere dispozitiile prezentului articol, orice Stat parte la prezenta Conventie, care nu este membru al vreunei Uniuni si care intarzie sa plateasca contributiile, ca si orice Stat parte la prezenta Conventie, care este membru al uneia dintre Uniuni si care este in intarziere cu plata contributiilor in numele respectivei Uniuni, nu isi poate exercita dreptul de vot in nici unul dintre organele Organizatiei al carui membru este, daca suma cu care s-a intarziat plata este egala sau superioara sumei contributiilor pe care acesta o datoreaza pentru doi ani incheiati. Totusi, un astfel de Stat poate fi autorizat sa-si pastreze exercitiul dreptului de vot in interiorul organului sus-mentionat, atat timp cat acesta din urma considera ca intarzierea este rezultatul unor circumstante exceptionale si inevitabile.

6) Nivelul taxelor si sumelor datorate pentru servicii prestate de catre Biroul international in domeniul asistentei tehnico-juridice este fixat de catre Directorul general, care raporteaza Comitetului de coordonare.

7) Organizatia poate sa primeasca, cu aprobarea Comitetului de coordonare, orice donatii, legate si subventii provenind direct de la guverne, institutii publice sau private, de la asociatii sau de la particulari.

8) a) Organizatia poseda un fond de rulment constituit dintr-un varsamant unic, efectuat de Uniuni si de fiecare Stat parte la prezenta Conventie, care nu este membru al vreuneia dintre Uniuni. Daca fondul devine insuficient, se hotareste majorarea acestuia.

b) Nivelul varsamantului unic al fiecarei Uniuni, precum si participarea eventuala a acesteia la majorarea lui sunt hotarate de Adunarea Uniunii respective.

c) Nivelul varsamantului unic al fiecarui Stat parte la prezenta Conventie, care nu este parte a unei Uniuni, precum si participarea sa la orice majorare a fondului, sunt proportionale cu contributia acestui Stat pentru anul in cursul caruia s-a constituit fondul sau s-a hotarat majorarea lui. Proportia si modalitatile de efectuare a varsamatului sunt hotarate de Conferinta, la propunerea Directorului general si cu avizul Comitetului de coordonare.

9) a) Acordul cu privire la sediu, incheiat cu Statul pe teritoriul caruia are sediul Organizatia, prevede ca, daca fondul de rulment este insuficient, Statul respectiv acorda sume in avans. Nivelul acestor sume si conditiile in care ele se acorda fac, in fiecare caz, obiectul unor acorduri separate intre Statul in cauza si Organizatie. Atat timp cat este obligat sa acorde sume in avans, acest Stat dispune ex officio de un sediu pentru Comitetul de coordonare.

b) Statul mentionat la subalineatul a) si Organizatia au, fiecare, dreptul sa denunte angajamentul de a acorda sume in avans, printr-o notificare in scris. Denuntarea are efect la trei ani de la incheierea anului in cursul caruia a fost notificata.

10) Verificarea conturilor este asigurata, conform modalitatilor prevazute in regulamentul financiar, de unul sau mai multe State membre sau de catre controlori externi, care sunt desemnati, cu consimtamantul lor, de Adunarea generala.

Articolul 12 - Puterea juridica; privilegii si imunitati

1) Pe teritoriul fiecarui Stat membru, conform legislatiei acestuia, Organizatia se bucura de puterea juridica necesara pentru a-si atinge scopul sau si pentru a-si exercita functiile.

2) Organizatia incheie un acord cu privire la sediu, cu Confederatia elvetiana si cu orice alt Stat in care ar putea fi stabilit in continuare.

3) Organizatia poate sa incheie acorduri bilaterale sau multilaterale cu celelalte State membre, pentru a asigura functionarilor sai si reprezentantilor tuturor Statelor membre, privilegii si imunitati necesare pentru atingerea scopului propus si exercitarea functiilor sale.

4) Directorul general poate sa negocieze si, dupa aprobarea Comitetului de coordonare, sa incheie si sa semneze, in numele Organizatiei, acordurile mentionate la alineatele 2) si 3).

Articolul 13 - Relatiile cu alte organizatii

1) Daca Organizatia considera oportun, ea stabileste relatii de lucru si coopereaza cu alte organizatii interguvernamentale. Orice acord general conceput in acest scop cu aceste organizatii este incheiat de catre Directorul general, dupa aprobarea Comitetului de coordonare.

2) Organizatia poate sa ia, pentru problemele ce intra in competenta sa, toate dispozitiile adecvate in vederea consultarii organizatiilor internationale nonguvernamentale si, sub rezerva consimtamantului Guvernelor interesate, al organizatiilor nationale guvernamentale sau nonguvernamentale, precum si in vederea oricarei cooperari cu organizatiile de mai sus. Astfel de dispozitii sunt luate de catre Directorul general, dupa aprobarea Comitetului de coordonare.

Articolul 14 - Modalitati conform carora Statele pot deveni parti la Conventie

1) Statele mentionate la articolul 5 pot deveni parti la prezenta Conventie si membri ai Organizatiei prin:

     i) semnarea, fara rezerva ratificarii, sau

     ii) semnarea, sub rezerva ratificarii, urmata de depunerea instrumentului de ratificare, sau

     iii) depunerea instrumentului de aderare.

2) In pofida oricarei alte dispozitii a prezentei Conventii, un Stat parte la Conventia de la Paris, la Conventia de la Berna sau la ambele Conventii, nu poate deveni parte la prezenta Conventie decat devenind parte simultan, sau dupa ce a devenit parte, prin ratificare sau aderarefie la Actul de la Stockholm al Conventiei de la Paris in totalitate, sau cu singura limitare prevazuta de articolul 20. 1) b) i) a Actului mentionat.fie la Actul de la Stockholm al Conventiei de la Berna in totalitate sau cu singura limitare prevazuta de articolul 28.1) b) i) a Actului mentionat.

3) Instrumentele de ratificare sau de aderare se depun pe langa Directorul general.

Articolul 15 - Intrarea in vigoare a Conventiei

1) Prezenta Conventie intra in vigoare la trei luni dupa ce zece State membre ale Uniunii de la Paris si sapte State membre ale Uniunii de la Berna au indeplinit unul din actele prevazute la articolul 14.1), fiind inteles ca orice Stat membru al ambelor Uniuni este inclus in cele doua grupuri. La aceasta data, prezenta Conventie intra, de asemenea, in vigoare fata de Statele care, nefiind membre ale vreuneia dintre cele doua Uniuni au indeplinit, cu trei luni sau mai mult inainte de data mentionata, unul din actele prevazute la articolul 14.1).

2) Fata de orice alt Stat, prezenta Conventie intra in vigoare la trei luni dupa data la care acest Stat a indeplinit unul din actele prevazute la articolul 14.1).

Articolul 16 - Rezerve

La prezenta Conventie nu este admisa nici o rezerva.

Articolul 17

1) Prin intermediul Comitetului de coordonare sau al Directorului general, orice Stat membru poate prezenta propuneri de modificari ale prezentei Conventii. Aceste propuneri sunt comunicate de catre Directorul general Statelor membre, cu cel putin sase luni inainte de a fi supuse analizei in cadrul Conferintei.

2) Orice modificare este adoptata de Conferinta. Daca este vorba de modificari de natura sa afecteze drepturile si obligatiile Statelor parti la prezenta Conventie, care nu sunt membre ale vreuneia dintre Uniuni, aceste State participa si ele la scrutin. Statele parti la prezenta Conventie si care nu sunt membre ale cel putin uneia dintre Uniuni, sunt singurele abilitate sa voteze orice propuneri referitoare la alte modificari. Modificarile sunt adoptate cu majoritatea simpla a voturilor exprimate, stiut fiind faptul ca in cadrul Conferintei nu se voteaza decat propunerile de modificari adoptate in prealabil de Adunarea Uniunii de la Paris si de Adunarea Uniunii de la Berna, conform regulilor stabilite in cadrul fiecareia dintre ele, cu privire la modificarea dispozitiilor administrative ale Conventiilor respective.

3) Orice modificare, efectuata in conformitate cu regulile constitutionale respective, din partea a trei patrimi din Statele care erau membre ale Organizatiei si aveau dreptul de a vota modificarea propusa in termenii alineatului 2), in momentul in care modificarea a fost adoptata de Conferinta, intra in vigoare la o luna de la primirea in scris, de catre Directorul general, a notificarilor de acceptare. Orice modificare astfel acceptata leaga toate Statele care sunt membre ale Organizatiei in momentul in care intra in vigoare modificarea, sau care devin membre ale acesteia la o data ulterioara; totodata, orice modificare care majoreaza obligatiile financiare ale Statelor membre nu leaga decat acele State care au notificat acceptul lor cu privire la modificarea mentionata.

Articolul 18 - Denuntarea

1) Orice Stat membru poate denunta prezenta Conventie printr-o notificare adresata Directorului general.

2) Denuntarea are efect la sase luni dupa data la care Directorul general a primit notificarea.

Articolul 19 - Notificari

Directorul general notifica Guvernelor tuturor Statelor membre:

     i) data de intrare in vigoare a Conventiei;

     ii) semnaturile si depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare;

     iii) acceptarile modificarilor prezentei Conventii si data la care intra ele in vigoare;

     iv) denuntarile prezentei Conventii.

Articolul 20 - Dispozitii protocolare

1) a) Prezenta Conventie este semnata intr-un singur exemplar, in limbile engleza, spaniola, franceza si rusa, aceste texte fiind autentice; ea este depusa pe langa Guvernul Suediei.

b) Prezenta Conventie ramane deschisa spre semnare la Stockholm pana la 13 ianuarie 1968.

2) Textele oficiale sunt intocmite de Directorul general, dupa consultarea Guvernelor interesate, in limbile germana, italiana si portugheza, si in alte limbi pe care le va indica Conferinta.

3) Directorul general transmite doua copii legalizate ale prezentei Conventii si ale oricarei modificari adoptate de Conferinta Guvernelor Statelor membre ale Uniunilor de la Paris sau de la Berna, Guvernului oricarui alt Stat, atunci cand acesta adera la prezenta Conventie, precum si Guvernului oricarui alt Stat care solicita aceasta. Copiile textului semnat al Conventiei, care sunt transmise Guvernelor, sunt legalizate de Guvernul Suediei.

4) Directorul general inregistreaza prezenta Conventie pe langa Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 21 - Clauze tranzitorii

1) Pana la intrarea in functie a primului Director general, in prezenta Conventie, referirile la Biroul international sau la Directorul general sunt considerate ca raportandu-se respectiv la Birourile internationale reunite pentru protectia proprietatii industriale, literara si artistica ( numite si Birouri internationale reunite pentru protectia proprietatii intelectuale (BIRPI)), sau la Directorul lor.

2) a) Statele care sunt membre ale uneia ditre Uniuni, dar care nu au devenit inca parti la prezenta Conventie, pot, timp de cinci ani de la data intrarii sale in vigoare sa-si exercite, daca doresc, aceleasi drepturi ca si Statele parti la Conventie.Orice Stat care doreste sa-si exercite drepturile mentionate mai sus depune, in acest scop, pe langa Directorul general, o notificare scrisa, care are efect de la data primirii ei. Astfel de State sunt recunoscute ca fiind membre ale Adunarii generale si ale Conferintei pana la expirarea perioadei mentionate.

b) La expirarea perioadei de cinci ani, aceste State nu mai au dreptul de vot in cadrul Adunarii generale, al Conferintei sau al Comitetului de coordonare.

c) Imediat ce au devenit parti la prezenta Conventie, Statele mentionate isi pot exercita din nou dreptul la vot.

3) a) Atat timp cat toate Statele membre ale Uniunii de la Paris sau de la Berna nu au devenit parti la prezenta Conventie, Biroul international si Directorul general isi exercita si functiile care revin Birourilor internationale reunite pentru protectia proprietatii industriale, literare si artistice, si Directorului acestora.

b) Personalul aflat in functie la Birourile sus-mentionate la data la care intra in vigoare prezenta Conventie, este considerat, pe perioada de tranzitie prevazuta de subalineatul a), ca fiind in functie si pentru Biroul international.

4) a) Atunci cand toate Statele membre ale Uniunii de la Paris devin membre ale Organizatiei, drepturile, obligatiile si bunurile Biroului acestei Uniuni revin Biroului international al Organizatiei.

b) Atunci cand toate Statele membre ale Uniunii de la Berna devin membre ale Organizatiei, drepturile, obligatiile si bunurile Biroului acestei Uniuni revin Biroului international al Organizatiei.

SECTIUNEA A 2

STATELE CARE AU RATIFICAT ACTUL DE LA STOCKHOLM, 1967, SAU CARE AU ADERAT LA ACESTA

 
Statul Data de la care ratificarea sau aderarea are efect Publicarea in Proprietatea industriala (anul si pagina)
Germania (Rep. Fed.) 19 septembrie 1970 1970, 207
Bulgaria 19 mai 1970 1970, 76
Canada 26 iunie 1970 1970, 143
Danemarca 26 aprilie 1970 1970, 76
Spania 26 aprilie 1970 1970, 207
Statele Unite ale Americii 25 august 1970 1970, 207
Finlanda 8 septembrie 1970 1970, 207
Ungaria 26 aprilie 1970 1968, 91
Irlanda 26 aprilie 1970 1968, 91
Israel 26 aprilie 1970 1969, 246
Malawi 11 iunie 1970 1970, 143
Republica Democrata Germana* 26 aprilie 1970 1968, 239
RSS Bielorusia 26 aprilie 1970 1969, 82
RSS Ucraina 26 aprilie 1970 1969, 63
Romania 26 aprilie 1970 1969, 63
Marea Britanie 26 aprilie 1970 1969, 63
Senegal 26 aprilie 1970 1968, 318
Suedia 26 aprilie 1970 1969, 283
Elvetia 26 aprilie 1970 1970, 76
Ciad 26 aprilie 1970 1970, 208
Cehoslovacia 22 decembrie 1970 1970, 342
Uniunea Sovietica 26 aprilie 1970 1969, 2

  ____________

*Validitatea acestei adeziuni este contestata de un anumit numar de State (Ianuarie 1971)

SECTIUNEA A 2

STATELE CARE AU RATIFICAT CONVENTIA SAU AU ADERAT LA ACEASTA

 
Statul Data de la care are efect ratificarea sau adeziunea Publicarea in Proprietatea industriala (anul si pagina)
Australia 10 august 1972 1972, 155
Austria 11 august 1973 1973, 166
Republica Federala Germania 19 septembrie 1970 1970, 207
Belgia 31 ianuarie 1975 1974, ...
Bulgaria 19 mai 1970 1970, 76
Camerun 3 noiembrie 1973 1973, 294
Canada 26 iunie 1970 1970, 143
Coasta de Fildes 1 mai 1974 1974, 42
Danemarca 26 aprilie 1970 1970, 76
Emiratele Arabe Unite 24 septembrie 1974 1974, 290
Spania 26 aprilie 1970 1969, 195
Statele Unite ale Americii 25 august 1970 1970, 207
Fidji 11 martie 1972 1971, 330
Finlanda 8 septembrie 1970 1970, 207
Franta 18 octombrie 1974 1974, 342
Ungaria 26 aprilie 1970 1970, 76
Irlanda 26 aprilie 1970 1968, 91
Israel 26 aprilie 1970 1969, 246
Iordania 12 iulie 1972 1972, 126
Kenia 5 octombrie 1971 1971, 206
Liechtenstein 21 mai 1972 1972, 75
Malawi 11 iunie 1970 1970, 140
Maroc 27 iulie 1971 1971, 118
Norvegia 8 iunie 1974 1974, 174
Uganda 18 octombrie 1973 1973, 201
Olanda 9 ianuarie 1975 1974, 414
Republica Democrata Germana 26 aprilie 1970 1968, 239
Republica Democratica si Populara Coreea 17 august 1974 1974, 210
RSS Bielorusia 26 aprilie 1970 1969, 82
RSS Ucraina 26 aprilie 1970 1969, 63
Romania 26 aprilie 1970 1969, 63
Marea Britanie 26 aprilie 1970 1969, 63
Senegal 26 aprilie 1970 1968, 318
Sudan 15 februarie 1974 1973, 370
Suedia 26 aprilie 1970 1969, 283
Elvetia 26 aprilie 1970 1970, 76
Ciad 26 septembrie 1970 1970, 208
Cehoslovacia 22 decembrie 1970 1970, 342
Uniunea Sovietica 26 aprilie 1970 1969, 2
Iugoslavia 11 octombrie 1973 1973, 201
Zair 28 ianuarie 1975 1974
 
(Noiembrie 1974)

_ __ ___ ____ _____ ______ _______ _____________________ _______ ______ _____ ____ ___ __ _



Actul de la Geneva şi Aranjamentul de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor, adoptat la 2 iulie 1999, ratificat de România prin Legea nr.15/2001 - M.Of.nr.103/28.02.2001
ACTUL DE LA GENEVA din 2 iulie 1999
al Aranjamentului de la Haga privind anregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale*)
EMITENT: ORGANIZATIA MONDIALA A PROPRIETATII INTELECTUALE
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 103 din 28 februarie 2001

*) Traducere.

DISPOZITII PRELIMINARE
ART. 1
Expresii prescurtate
In sensul prezentului act, se antelege prin:
(i) Aranjamentul de la Haga - Aranjamentul de la Haga privind depozitul international al desenelor si modelelor industriale, intitulat an cele ce urmeaza Aranjamentul de la Haga privind anregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale;
(ii) prezentul act - Aranjamentul de la Haga, astfel cum rezulta din prezentul act;
(iii) regulament de aplicare - regulamentul de aplicare a prezentului act;
(iv) prescris si prescrieri - prescris de regulamentul de aplicare si, respectiv, prescrierile regulamentului de aplicare;
(v) Conventia de la Paris - Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale, semnata la Paris la 20 martie 1883, astfel cum a fost revizuita si modificata;
(vi) anregistrare internationala - anregistrarea internationala a unui desen sau model industrial, efectuata an baza prezentului act;
(vii) cerere internationala - o cerere de anregistrare internationala;
(viii) registru international - colectia oficiala a Biroului international cuprinzand datele privind anregistrarile internationale a caror anscriere este solicitata sau autorizata de prezentul act ori de regulamentul de aplicare, oricare ar fi suportul pe care aceste date sunt conservate;
(ix) persoana - o persoana fizica sau o persoana juridica;
(x) solicitant - persoana an numele careia este depusa o cerere internationala;
(xi) titular - persoana an numele careia o anregistrare internationala este anscrisa an registrul international;
(xii) organizatie interguvernamentala - o organizatie interguvernamentala care andeplineste conditiile cerute de art. 27 alin. 1 (ii) pentru a deveni parte la prezentul act;
(xiii) parte contractanta - un stat sau o organizatie interguvernamentala parte la prezentul act;
(xiv) partea contractanta a solicitantului - partea contractanta sau una dintre partile contractante al carei solicitant beneficiaza de dreptul de a depune o cerere internationala, cu conditia sa andeplineasca, an privinta respectivei parti contractante, cel putin una dintre conditiile enuntate la art. 3; an cazul an care solicitantul are posibilitatea, an baza art. 3, sa asi aroge dreptul de a depune o cerere internationala din partea mai multor parti contractante, se antelege prin parte contractanta a solicitantului aceea care, printre aceste parti contractante, este indicata ca atare an cererea internationala;
(xv) teritoriul unei parti contractante - an cazul an care partea contractanta este un stat, teritoriul acestui stat si an cazul an care partea contractanta este o organizatie interguvernamentala, teritoriul pe care se aplica tratatul constitutiv al acestei organizatii interguvernamentale;
(xvi) oficiu - organismul ansarcinat de o parte contractanta sa acorde protectie desenelor si modelelor industriale pe teritoriul acestei parti contractante;
(xvii) oficiu care efectueaza examinarea - un oficiu care examineaza din oficiu cererile de protectie a desenelor si modelelor industriale depuse la acesta pentru a stabili cel putin daca aceste desene sau modele corespund conditiei de noutate;
(xviii) desemnare - o cerere care are drept scop ca o anregistrare internationala sa asi produca efectele antr-o parte contractanta; acest termen se aplica si anscrierii acestei cereri an registrul international;
(xix) parte contractanta desemnata si oficiu desemnat - partea contractanta si, respectiv, oficiul partii contractante la care se aplica o desemnare;
(xx) Actul din 1934 - Actul, semnat la Londra la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga;
(xxi) Actul din 1960 - Actul, semnat la Haga la 28 noiembrie 1960, al Aranjamentului de la Haga;
(xxii) Actul aditional din 1961 - Actul, semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961, aditional la Actul din 1934;
(xxiii) Actul complementar din 1967 - Actul complementar, semnat la Stockholm la 14 iulie 1967, astfel cum a fost modificat, al Aranjamentului de la Haga;
(xxiv) Uniune - Uniunea de la Haga creata de Aranjamentul de la Haga din 6 noiembrie 1925 si mentinuta prin actele din 1934 si 1960, Actul aditional din 1961, Actul complementar din 1967 si prezentul act;
(xxv) Adunare - Adunarea mentionata la art. 21 alin. 1 a) sau orice organism care anlocuieste aceasta Adunare;
(xxvi) Organizatie - Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale;
(xxvii) director general - directorul general al Organizatiei;
(xxviii) Birou international - Biroul international al Organizatiei;
(xxix) instrument de ratificare - de asemenea, instrumentele de acceptare sau de aprobare.
ART. 2
Alta protectie care decurge din legislatia partilor contractante si din unele tratate internationale
1. [Legislatia partilor contractante si unele tratate internationale] Dispozitiile prezentului aranjament nu afecteaza aplicarea oricarei protectii mai largi care poate fi acordata de legislatia unei parti contractante si nu afecteaza an nici un mod protectia acordata operelor artistice si operelor de arta prin tratatele si conventiile internationale cu privire la dreptul de autor si nici protectia acordata desenelor si modelelor industriale an baza Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert, anexat la acordul care instituie Organizatia Mondiala a Comertului.
2. [Obligatia de a se conforma Conventiei de la Paris] Fiecare parte contractanta se conformeaza dispozitiilor Conventiei de la Paris care se refera la desenele si modelele industriale.

CAP. 1
Cererea internationala si anregistrarea internationala
ART. 3
Dreptul de a depune o cerere internationala
Orice resortisant al unui stat care este o parte contractanta ori al unui stat membru al unei organizatii interguvernamentale care este parte contractanta sau orice persoana care asi are domiciliul, resedinta stabila ori o antreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa cu sediul pe teritoriul unei parti contractante are dreptul sa depuna o cerere internationala.
ART. 4
Procedura de depunere a cererii internationale
1. [Depunerea directa sau indirecta] a) Cererea internationala poate fi depusa, la alegerea solicitantului, fie direct la Biroul international, fie prin intermediul oficiului partii contractante a solicitantului.
b) In pofida subalin. a), orice parte contractanta poate notifica directorului general printr-o declaratie faptul ca nu se pot depune cereri internationale prin intermediul oficiului sau.
2. [Taxa de transmitere an cazul depunerii indirecte] Oficiul oricarei parti contractante poate cere ca solicitantul sa ai verse an propriul cont o taxa de transmitere pentru orice cerere internationala depusa prin intermediul sau.
ART. 5
Continutul cererii internationale
1. [Continutul obligatoriu al cererii internationale] Cererea internationala este redactata an limba oficiala prescrisa sau an una dintre limbile oficiale prescrise; trebuie sa figureze sau sa fie anexate:
(i) o cerere de anregistrare internationala conform prezentului act;
(ii) datele prescrise cu privire la solicitant;
(iii) numarul prescris de exemplare ale unei reproduceri sau, la alegerea solicitantului, ale mai multor reproduceri diferite ale desenului ori modelului industrial care face obiectul cererii internationale, prezentate an modul prescris; cu toate acestea, an cazul unui desen industrial (cu doua dimensiuni), pentru care o cerere de amanare a publicarii este facuta an baza alin. 5, cererea internationala poate fi ansotita de numarul prescris de specimene ale desenului an loc sa contina reproduceri;
(iv) o indicare a produsului sau produselor care constituie desenul ori modelul industrial sau an legatura cu care desenul ori modelul trebuie utilizat, an modul prescris;
(v) o indicare a partilor contractante desemnate;
(vi) taxele prescrise;
(vii) orice alte indicatii prescrise.
2. [Continutul suplimentar obligatoriu al cererii internationale] a) Orice parte contractanta al carei oficiu este un oficiu care efectueaza examinarea si a carei legislatie an momentul an care devine parte la prezentul act solicita ca o cerere de protectie a unui desen sau model industrial sa contina unul sau mai multe dintre elementele mentionate la subalin. b) pentru atribuirea, an baza acestei legislatii, a unei date de depozit pentru aceasta cerere, poate notifica aceste elemente directorului general printr-o declaratie.
b) Elementele care pot fi notificate an baza subalin. a) sunt urmatoarele:
(i) indicatii privind identitatea creatorului desenului sau modelului industrial care face obiectul cererii;
(ii) o scurta descriere a reproducerii sau a elementelor caracteristice ale desenului ori modelului industrial care face obiectul cererii;
(iii) o revendicare.
c) In cazul an care cererea internationala contine desemnarea unei parti contractante care a facut o notificare an baza subalin. a), ea trebuie sa contina, de asemenea, an modul prescris, orice element care a facut obiectul acestei notificari.
3. [Alt continut posibil al cererii internationale] Cererea internationala poate contine orice alte elemente mentionate an regulamentul de aplicare sau poate fi ansotita de acestea.
4. [Mai multe desene sau modele industriale an aceeasi cerere internationala] Sub rezerva conditiilor prescrise, o cerere internationala poate contine mai multe desene sau modele industriale.
5. [Cererea de amanare a publicarii] Cererea internationala poate contine o cerere de amanare a publicarii.
ART. 6
Prioritatea
1. [Revendicarea de prioritate] a) Cererea internationala poate contine o declaratie prin care se revendica, an baza art. 4 din Conventia de la Paris, prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare depuse antr-o tara care este parte la aceasta conventie sau pentru o astfel de tara ori la un membru al Organizatiei Mondiale a Comertului sau pentru un astfel de membru.
b) Regulamentul de aplicare poate prevedea ca declaratia mentionata la subalin. a) poate fi facuta dupa depunerea cererii internationale. In acest caz regulamentul de aplicare prescrie an ce moment aceasta declaratie poate fi efectuata cel mai tarziu.
2. [Cererea internationala pe care se bazeaza o revendicare de prioritate] De la data depunerii sale cererea internationala are valoarea unui depozit reglementar an sensul art. 4 din Conventia de la Paris, oricare ar fi situatia sa ulterioara.
ART. 7
Taxele de desemnare
1. [Taxa de desemnare prescrisa] Taxele prescrise cuprind, sub rezerva alin. 2, o taxa de desemnare pentru fiecare parte contractanta desemnata.
2. [Taxa de desemnare individuala] Orice parte contractanta al carei oficiu este un oficiu care efectueaza examinarea si orice parte contractanta care este o organizatie interguvernamentala pot sa notifice directorului general printr-o declaratie ca pentru orice cerere internationala an care sunt desemnate, precum si pentru reannoirea oricarei anregistrari internationale care decurge dintr-o astfel de cerere internationala taxa de desemnare prescrisa, mentionata la alin. 1, este anlocuita cu o taxa de desemnare individuala al carei cuantum este indicat an declaratie, care poate fi modificat an declaratiile ulterioare. Acest cuantum poate fi stabilit de respectiva parte contractanta pentru perioada initiala de protectie si pentru fiecare perioada de reinnoire sau pentru durata maxima de protectie pe care aceasta o autorizeaza. Cu toate acestea, nu poate depasi cuantumul echivalent celui pe care oficiul respectivei parti contractante ar fi avut dreptul sa al primeasca de la solicitant pentru o protectie acordata pentru o durata echivalenta aceluiasi numar de desene si modele industriale, cuantumul an discutie fiind diminuat cu cuantumul economiilor rezultate din procedura internationala.
3. [Transferul taxelor de desemnare] Taxele de desemnare mentionate la alin. 1 si 2 sunt transferate de Biroul international partilor contractante pentru care acestea au fost platite.
ART. 8
Corectarea
1. [Examinarea cererii internationale] Daca Biroul international constata ca cererea internationala nu andeplineste an momentul primirii sale la acesta conditiile prezentului act si ale regulamentului de aplicare, acesta invita solicitantul sa o corecteze an termenul prescris.
2. [Lipsa corectarii] a) Daca solicitantul nu da curs invitatiei an termenul prescris, cererea internationala este considerata, sub rezerva subalin. b), abandonata.
b) In cazul unei neregularitati cu privire la art. 5 alin. 2 sau al unei cerinte speciale notificate directorului general de o parte contractanta conform regulamentului de aplicare, daca solicitantul nu da curs invitatiei an termenul prescris, cererea internationala este considerata ca nu contine desemnarea acestei parti contractante.
ART. 9
Data de depozit a cererii internationale
1. [Cererea internationala depusa direct] In cazul an care cererea internationala este depusa direct la Biroul international, data de depozit este, sub rezerva alin. 3, data la care Biroul international primeste cererea internationala.
2. [Cererea internationala depusa indirect] In cazul an care cererea internationala este depusa prin intermediul oficiului partii contractante a solicitantului, data de depozit este stabilita an modul prescris.
3. [Cererea internationala cu unele neregularitati] In cazul an care la data la care este primita de Biroul international cererea internationala are o neregularitate care este prescrisa ca o neregularitate care implica amanarea datei de depozit a cererii internationale, data de depozit este data la care corectarea acestei neregularitati este primita de Biroul international.
ART. 10
Inregistrarea internationala, data anregistrarii internationale, publicarea si copiile confidentiale de pe anregistrarea internationala
1. [Inregistrarea internationala] Biroul international anregistreaza fiecare desen sau model industrial care face obiectul cererii internationale an momentul primirii sale sau, an cazul an care solicitantul este invitat sa corecteze cererea an baza art. 8, de la primirea elementelor necesare pentru corectarea ei. Inregistrarea este efectuata, fie ca publicarea este sau nu este amanata, an baza art. 11.
2. [Data anregistrarii internationale] a) Sub rezerva subalin. b), data anregistrarii internationale este data de depozit a cererii internationale.
b) In cazul an care la data la care este primita de Biroul international cererea internationala contine o neregularitate cu privire la art. 5 alin. 2, data anregistrarii internationale este data la care corectarea acestei neregularitati este primita de Biroul international sau, daca data de depozit a cererii internationale este ulterioara respectivei date, data de depozit a cererii internationale.
3. [Publicarea] a) Inregistrarea internationala este publicata de Biroul international. Publicarea este considerata an toate partile contractante ca o publicitate suficienta si nici o alta publicitate nu poate fi solicitata din partea titularului.
b) Biroul international trimite fiecarui oficiu desemnat un exemplar al anregistrarii internationale publicate.
4. [Mentinerea secretului anaintea publicarii] Sub rezerva alin. 5 si a art. 11 alin. 4 b), Biroul international tine an regim secret fiecare cerere internationala si fiecare anregistrare internationala pana la publicare.
5. [Copiile confidentiale] a) Imediat dupa ce anregistrarea a fost efectuata Biroul international trimite o copie de pe anregistrarea internationala, precum si orice declaratie, document sau specimen pertinent care ansoteste cererea internationala fiecarui oficiu care i-a notificat solicitarea de a primi o astfel de copie si care a fost desemnat an cererea internationala.
b) Pana la publicarea anregistrarii internationale de Biroul international oficiul pastreaza an regim secret orice anregistrare internationala a carei copie i-a fost trimisa de Biroul international si nu poate folosi aceasta copie decat an scopul examinarii anregistrarii internationale si a cererilor de protectie a desenelor sau modelelor industriale, depuse an partea contractanta pentru care este competent sau pentru aceasta parte contractanta. In special oficiul nu poate divulga continutul unei astfel de anregistrari internationale nici unei persoane straine serviciilor sale, alta decat titularul acestei anregistrari internationale, cu exceptia efectuarii unei proceduri administrative sau judiciare cu privire la un conflict referitor la dreptul de a depune cererea internationala pe care se bazeaza anregistrarea internationala. In cazul unei astfel de proceduri administrative sau judiciare continutul anregistrarii internationale poate fi divulgat numai cu caracter confidential partilor implicate an procedura, care sunt obligate sa respecte caracterul confidential al divulgarii.
ART. 11
Amanarea publicarii
1. [Dispozitiile legislative ale partilor contractante referitoare la amanarea publicarii] a) In cazul an care legislatia unei parti contractante prevede amanarea publicarii unui desen sau model industrial pentru o perioada inferioara celei care este prescrisa, aceasta parte contractanta notifica directorului general printr-o declaratie perioada de amanare autorizata.
b) In cazul an care legislatia unei parti contractante nu prevede amanarea publicarii unui desen sau model industrial, aceasta parte contractanta notifica acest fapt directorului general printr-o declaratie.
2. [Amanarea publicarii] In cazul an care cererea internationala contine o cerere de amanare a publicarii, publicarea intervine:
(i) daca nici una dintre partile contractante desemnate an cererea internationala nu a facut o declaratie conform alin. 1, la expirarea perioadei prescrise; sau
(ii) daca una dintre partile contractante desemnate an cererea internationala a facut o declaratie, conform alin. 1 a), la expirarea perioadei care este notificata an aceasta declaratie sau, daca mai multe parti contractante desemnate au facut astfel de declaratii, la expirarea celei mai scurte perioade care este notificata an declaratiile lor.
3. [Tratamentul cererilor de amanare an cazul an care amanarea nu este posibila an baza legislatiei aplicabile] In cazul an care amanarea publicarii a fost solicitata si daca una dintre partile contractante desemnate an cererea internationala a facut, an baza alin. 1 b), o declaratie conform careia amanarea publicarii nu este posibila an baza legislatiei sale:
(i) sub rezerva pct. (ii), Biroul international notifica acest fapt solicitantului; daca an termenul prescris solicitantul nu informeaza an scris Biroul international despre retragerea desemnarii respectivei parti contractante, Biroul international nu ia an considerare cererea de amanare a publicarii;
(ii) daca, an loc sa contina reproduceri ale desenului sau modelului industrial, cererea internationala ar fi ansotita de specimene ale desenului sau modelului industrial, Biroul international nu ia an considerare desemnarea respectivei parti contractante si notifica acest fapt solicitantului.
4. [Cererea de publicare anticipata a anregistrarii internationale sau de autorizare speciala de acces la aceasta] a) Pe parcursul perioadei de amanare aplicabile an baza alin. 2 titularul poate an orice moment sa solicite publicarea unuia, mai multor sau tuturor desenelor ori modelelor industriale care fac obiectul anregistrarii internationale; an acest caz perioada de amanare pentru acest model sau desen industrial ori pentru aceste desene sau modele industriale este considerata ca a expirat la data primirii acestei cereri de catre Biroul international.
b) Pe parcursul perioadei de amanare aplicabile an baza alin. 2 titularul poate, de asemenea, an orice moment, sa solicite Biroului international sa furnizeze unui tert pe care l-a desemnat un extras al unuia, mai multor sau tuturor desenelor ori modelelor industriale care fac obiectul anregistrarii internationale sau sa autorizeze accesul acestui tert la acest model sau desen industrial ori la aceste desene sau modele industriale.
5. [Renuntarea si limitarea] a) Daca an orice moment pe parcursul perioadei de amanare aplicabile an baza alin. 2 titularul renunta la anregistrarea internationala cu privire la toate statele contractante desemnate, desenul sau modelul industrial ori desenele sau modelele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale nu sunt publicate.
b) Daca an orice moment pe parcursul perioadei de amanare aplicabile an baza alin. 2 titularul limiteaza anregistrarea internationala, cu privire la toate partile contractante desemnate, la unul sau mai multe desene ori modele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale, desenul sau modelul industrial ori desenele sau modelele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale nu sunt publicate.
6. [Publicarea si furnizarea de reproduceri] a) La expirarea oricarei perioade de amanare aplicabile an baza dispozitiilor prezentului articol Biroul international publica anregistrarea internationala sub rezerva achitarii taxelor prescrise. Daca aceste taxe nu sunt achitate an modul prescris, anregistrarea internationala este radiata si publicarea nu este efectuata.
b) In cazul an care cererea internationala ar fi ansotita de unul sau de mai multe specimene ale desenului industrial, conform art. 5 alin. 1 (iii), titularul transmite Biroului international an termenul prescris numarul prescris de exemplare ale unei reproduceri a fiecarui desen ori model industrial care face obiectul acestei cereri. In masura an care titularul nu efectueaza acest lucru anregistrarea internationala este radiata si publicarea nu este efectuata.
ART. 12
Refuzul
1. [Dreptul de refuz] Oficiul unei parti contractante desemnate poate, an cazul an care conditiile an care legislatia acestei parti contractante subordoneaza protectia nu sunt antrunite an ceea ce priveste unul, mai multe sau toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul unei anregistrari internationale, sa refuze, an parte sau an totalitate, efectele anregistrarii internationale pe teritoriul respectivei parti contractante; cu toate acestea, nici un oficiu nu poate refuza, an parte sau an totalitate, efectele unei anregistrari internationale pe motiv ca cererea internationala nu satisface an privinta formei sau a continutului sau, an baza legislatiei partii contractante respective, cerintele care sunt enuntate an prezentul act sau an regulamentul de aplicare ori cerintele care se adauga sau care difera de acesta.
2. [Notificarea refuzului] a) Refuzul efectelor unei anregistrari internationale este comunicat an termenul prescris de oficiu Biroului international printr-o notificare de refuz.
b) Orice notificare de refuz indica toate motivele pe care se bazeaza refuzul.
3. [Transmiterea notificarii de refuz; mijloace de recurs] a) Biroul international transmite fara antarziere titularului o copie de pe notificarea de refuz.
b) Titularul dispune de aceleasi mijloace de recurs daca un desen sau model industrial care face obiectul anregistrarii internationale facuse obiectul unei cereri de protectie an baza legislatiei aplicabile la oficiul care a comunicat refuzul. Aceste mijloace de recurs cuprind, cel putin, posibilitatea unei revizuiri sau a unei reexaminari a refuzului ori a unui recurs impotriva refuzului.
4. [Retragerea refuzului] Orice refuz poate fi retras, an parte sau an totalitate, an orice moment de oficiul care l-a comunicat.
ART. 13
Cerinte speciale privind unitatea desenului sau a modelului industrial
1. [Notificarea cerintelor speciale] Orice parte contractanta a carei legislatie an momentul an care devine parte la prezentul act solicita ca desenele sau modelele industriale care fac obiectul aceleiasi cereri sa satisfaca regula de unitate de conceptie, de unitate de productie sau de unitate de utilizare ori sa apartina aceluiasi ansamblu de articole sau aceleiasi compozitii de articole sau ca un singur desen ori model industrial independent si distinct sa poata fi revendicat an aceeasi cerere poate notifica aceasta cerinta directorului general printr-o declaratie. Cu toate acestea, o astfel de declaratie nu afecteaza dreptul solicitantului unei cereri internationale, chiar daca aceasta desemneaza partea contractanta care a facut aceasta declaratie, de a include mai multe desene sau modele industriale an aceasta cerere conform art. 5 alin. 4.
2. [Efectul declaratiei] Aceasta declaratie permite oficiului partii contractante care a facut-o sa refuze efectele anregistrarii internationale conform art. 12 alin. 1 pana an momentul an care se andeplineste cerinta notificata de aceasta parte contractanta.
3. [Taxele suplimentare datorate an cazul divizarii unei anregistrari] Daca an urma unei notificari de refuz an baza alin. 2 o anregistrare internationala este divizata la oficiul implicat pentru a remedia un motiv de refuz indicat an notificare, acest oficiu are dreptul de a percepe o taxa pentru fiecare cerere internationala suplimentara care ar fi fost necesara pentru evitarea acestui motiv de refuz.
ART. 14
Efectele anregistrarii internationale
1. [Efectele identice cu cele ale unei cereri conform legislatiei aplicabile] De la data anregistrarii internationale aceasta produce an fiecare parte contractanta desemnata cel putin aceleasi efecte ca o cerere depusa an mod reglementar an vederea obtinerii protectiei desenului sau modelului industrial an baza legislatiei acestei parti contractante.
2. [Efectele identice cu cele ale acordarii unei protectii conform legislatiei aplicabile] a) In fiecare parte contractanta desemnata al carei oficiu nu a comunicat refuzul conform art. 11 anregistrarea internationala produce aceleasi efecte ca acordarea protectiei desenului sau modelului industrial an baza legislatiei acestei parti contractante, cel mai tarziu de la data expirarii termenului pe parcursul caruia ea poate comunica un refuz sau, an cazul an care o parte contractanta a facut o declaratie an aceasta privinta an baza regulamentului de aplicare, cel mai tarziu an momentul specificat an aceasta declaratie.
b) In cazul an care oficiul unei parti contractante desemnate a comunicat un refuz si a retras ulterior acest refuz, an parte sau an totalitate, anregistrarea internationala produce an aceasta parte contractanta, an masura an care refuzul este retras, aceleasi efecte ca acordarea protectiei desenului sau modelului industrial an baza legislatiei respectivei parti contractante, cel mai tarziu de la data la care refuzul a fost retras.
c) Efectele atribuite anregistrarii internationale an baza prezentului alineat se aplica desenelor sau modelelor industriale care fac obiectul acestei anregistrari an modul an care au fost primite de la Biroul international de catre oficiul desemnat sau, daca este cazul, an modul an care au fost modificate an timpul procedurii an fata acestui oficiu.
3. [Declaratia privind efectul desemnarii partii contractante a solicitantului] a) Orice parte contractanta al carei oficiu este un oficiu care efectueaza examinarea poate, printr-o declaratie, sa notifice directorului general ca, an cazul an care aceasta parte contractanta este cea a solicitantului, desemnarea acestei parti contractante antr-o anregistrare internationala este fara efect.
b) In cazul an care o parte contractanta care a facut declaratia mentionata la subalin. a) este indicata antr-o cerere internationala ca partea contractanta a solicitantului si, an acelasi timp, ca o parte contractanta desemnata, Biroul international nu ia an considerare desemnarea acestei parti contractante.
ART. 15
Invalidarea
1. [Posibilitatea titularului de a-si apara drepturile] Invalidarea partiala sau totala de catre autoritatile competente ale unei parti contractante desemnate a efectelor anregistrarii internationale pe teritoriul acestei parti contractante nu poate fi pronuntata fara ca titularului sa i se fi acordat an timp util posibilitatea de a-si apara drepturile.
2. [Notificarea invalidarii] Oficiul partii contractante pe teritoriul careia efectele anregistrarii internationale au fost invalidate notifica invalidarea Biroului international an momentul an care a luat cunostinta de aceasta.
ART. 16
Inscrierea de modificari si alte aspecte privind anregistrarile internationale
1. [Inscrierea de modificari si alte aspecte] Biroul international anscrie an registrul international, an modul prescris:
(i) orice schimbare de titular al anregistrarii internationale cu privire la una, mai multe sau la toate partile contractante desemnate si cu privire la unul, mai multe sau la toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale, sub rezerva ca noul proprietar sa aiba dreptul de a depune o cerere internationala an baza art. 3;
(ii) orice schimbare de nume sau de adresa a titularului;
(iii) numirea unui mandatar al solicitantului sau al titularului si orice alta data pertinenta an privinta acestui mandatar;
(iv) orice renuntare a titularului la anregistrarea internationala cu privire la una, mai multe sau la toate partile contractante desemnate;
(v) orice limitare a anregistrarii internationale la unul sau mai multe desene ori modele industriale care fac obiectul acesteia, facuta de titular cu privire la una, mai multe sau la toate partile contractante desemnate;
(vi) orice invalidare de catre autoritatile competente ale unei parti contractante desemnate, pe teritoriul acestei parti contractante, a efectelor anregistrarii internationale cu privire la unul, mai multe sau la toate desenele ori modelele industriale care fac obiectul acestei anregistrari;
(vii) orice alta data pertinenta indicata an regulamentul de aplicare, cu privire la drepturile asupra unuia, mai multor sau tuturor desenelor ori modelelor industriale care fac obiectul anregistrarii internationale.
2. [Efectele anscrierii an registrul international] Orice anscriere mentionata la pct. (i), (ii), (iv), (v), (vi) si (vii) ale alin. 1 produce aceleasi efecte daca ar fi fost efectuata an registrul oficiului fiecarei parti contractante implicate, cu exceptia cazului an care o parte contractanta poate printr-o declaratie sa notifice directorului general ca o anscriere mentionata la pct. (i) al alin. 1 nu produce respectivele efecte an aceasta parte contractanta atata timp cat oficiul acestei parti contractante nu a primit declaratiile sau documentele mentionate an declaratia sus-mentionata.
3. [Taxele] Orice anscriere efectuata an baza alin. 1 poate da nastere la plata unei taxe.
4. [Publicarea] Biroul international publica o anstiintare cu privire la orice anscriere efectuata an baza alin. 1. Biroul international trimite un exemplar al publicarii anstiintarii la oficiul fiecarei parti contractante implicate.
ART. 17
Perioada initiala, reannoirea anregistrarii internationale si durata protectiei
1. [Perioada initiala a anregistrarii internationale] Inregistrarea internationala este efectuata pentru o perioada initiala de 5 ani.
2. [Reannoirea anregistrarii internationale] Inregistrarea internationala poate fi reannoita pentru perioade suplimentare de 5 ani, conform procedurii prescrise si sub rezerva achitarii taxelor prescrise.
3. [Durata protectiei an partile contractante desemnate] a) Cu conditia ca anregistrarea internationala sa fie reannoita si sub rezerva subalin. b), durata protectiei an fiecare parte contractanta desemnata este de 15 ani de la data anregistrarii internationale.
b) In cazul an care legislatia unei parti contractante desemnate prevede o durata de protectie mai mare de 15 ani pentru un desen sau model industrial caruia i s-a acordat protectie an baza acestei legislatii, durata protectiei este, cu conditia ca anregistrarea internationala sa fie reannoita, aceeasi ca cea pe care o prevede legislatia acestei parti contractante.
c) Fiecare parte contractanta notifica directorului general printr-o declaratie durata maxima de protectie prevazuta an legislatia sa.
4. [Posibilitatea de reinnoire limitata] Reannoirea anregistrarii internationale poate fi efectuata pentru una, mai multe sau toate partile contractante desemnate si pentru unul, mai multe sau toate desenele si modelele industriale care fac obiectul anregistrarii internationale.
5. [Inscrierea si publicarea reannoirii] Biroul international anscrie reinnoirile an registrul international si publica o anstiintare cu privire la acest lucru. Biroul international trimite un exemplar al publicarii anstiintarii la oficiul fiecarei parti contractante implicate.
ART. 18
Informatii referitoare la anregistrarile internationale publicate
1. [Accesul la informare] Biroul international furnizeaza oricarei persoane solicitante, an schimbul achitarii taxei prescrise, extrase din registrul international sau informatii cu privire la continutul registrului international an ceea ce priveste orice anregistrare internationala publicata.
2. [Scutirea de legalizare] Extrasele din registrul international furnizate de Biroul international sunt scutite de orice cerinta de legalizare an fiecare parte contractanta.

CAP. 2
Dispozitii administrative
ART. 19
Oficiu comun mai multor state
1. [Notificarea referitoare la un oficiu comun] Daca mai multe state care au intentia sa devina parte la prezentul act au realizat sau daca mai multe state care sunt parte la prezentul act convin sa realizeze unificarea legislatiilor lor nationale cu privire la desene si modele industriale, acestea pot notifica directorului general:
(i) ca un oficiu comun se va substitui oficiului national al fiecaruia dintre ele; si
(ii) ca totalitatea teritoriilor lor respective carora li se aplica legislatia unificata va trebui considerata ca o singura parte contractanta pentru aplicarea art. 1, 3-18 si 31.
2. [Momentul efectuarii notificarii] Notificarea mentionata la alin. 1 este efectuata:
(i) cu privire la statele care au intentia sa devina parte la prezentul act, an momentul depunerii instrumentelor mentionate la art. 27 alin. 2;
(ii) cu privire la statele care sunt parte la prezentul act, an orice moment dupa unificarea legislatiilor lor nationale.
3. [Data producerii efectelor notificarii] Notificarea mentionata la alin. 1 si 2 produce efecte:
(i) cu privire la statele care au intentia sa devina parte la prezentul act, an momentul an care aceste state devin legate prin prezentul act;
(ii) cu privire la statele care sunt parte la prezentul act, la 3 luni de la data comunicarii facute de directorul general celorlalte parti contractante sau la orice data ulterioara indicata an notificare.
ART. 20
Apartenenta la Uniunea de la Haga
Partile contractante sunt membre ale aceleiasi uniuni ca si statele care sunt parte la Actul din 1934 sau la Actul din 1960.
ART. 21
Adunarea
1. [Componenta] a) Partile contractante sunt membre ale aceleiasi adunari ca si statele care sunt legate prin art. 2 din actul complementar din 1967.
b) Fiecare membru al Adunarii este reprezentat printr-un delegat care poate fi asistat de supleanti, consilieri si experti si fiecare delegat nu poate reprezenta decat o singura parte contractanta.
c) Membrii Uniunii care nu sunt membri ai Adunarii sunt admisi la reuniunile Adunarii an calitate de observatori.
2. [Functiile] a) Adunarea:
(i) se ocupa de toate aspectele cu privire la mentinerea si dezvoltarea Uniunii si la aplicarea prezentului act;
(ii) asi exercita drepturile care ai sunt conferite an mod special si se achita de sarcinile care ai sunt atribuite an mod special an termenii prezentului act sau ai Actului complementar din 1967;
(iii) da directive directorului general cu privire la pregatirea conferintelor de revizuire si decide convocarea acestor conferinte;
(iv) modifica regulamentul de aplicare;
(v) examineaza si aproba rapoartele si activitatile directorului general referitoare la Uniune si ai da toate instructiunile utile cu privire la aspectele care tin de competenta acesteia;
(vi) stabileste programul, adopta bugetul bienal al Uniunii si aproba conturile sale de anchidere;
(vii) adopta regulamentul financiar al Uniunii;
(viii) creeaza comitetele si grupele de lucru pe care le considera utile pentru a se permite realizarea obiectivelor Uniunii;
(ix) sub rezerva alin. 1c), decide care state, organizatii interguvernamentale si organizatii neguvernamentale vor fi admise la reuniunile sale an calitate de observatori;
(x) antreprinde orice alta actiune corespunzatoare an vederea realizarii obiectivelor Uniunii si se achita de orice alte functii utile an cadrul prezentului act.
b) In privinta aspectelor care intereseaza an egala masura alte uniuni administrate de Organizatie, Adunarea decide dupa ce a luat cunostinta de anstiintarea Comitetului de coordonare al Organizatiei.
3. [Cvorumul] a) Jumatate din numarul membrilor Adunarii care sunt state si care au drept de vot asupra unui anumit aspect constituie cvorumul an scopul votarii asupra acestui aspect.
b) Sub rezerva dispozitiilor subalin. a), daca an timpul unei sesiuni numarul membrilor Adunarii care sunt state, care au drept de vot asupra unui anumit aspect si care sunt reprezentati este mai mic de jumatate, dar este egal sau superior unei treimi din numarul membrilor Adunarii care sunt state si care au drept de vot asupra acestui aspect, Adunarea poate lua decizii; cu toate acestea, deciziile Adunarii, cu exceptia celor care se refera la procedura sa, nu devin executorii decat an cazul an care conditiile enuntate ulterior sunt andeplinite. Biroul international comunica respectivele decizii membrilor Adunarii care sunt state, care au drept de vot asupra respectivului aspect si care nu erau reprezentate, invitandu-le sa asi exprime an scris, an termen de 3 luni de la data comunicarii, votul sau abtinerea. Daca la expirarea acestui termen numarul respectivilor membri care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea este cel putin egal cu numarul membrilor care lipseau pentru ca cvorumul sa fie atins an timpul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu conditia ca an acelasi timp majoritatea necesara sa ramana antrunita.
4. [Luarea de decizii an cadrul Adunarii] a) Adunarea depune toate eforturile de a lua decizii prin consens.
b) In cazul an care nu este posibil sa se ajunga la o decizie prin consens, decizia asupra aspectului examinat este supusa la vot. In acest caz:
(i) fiecare parte contractanta care este un stat dispune de un vot si voteaza numai an nume propriu; si
(ii) orice parte contractanta care este o organizatie interguvernamentala poate participa la vot an locul statelor sale membre cu un numar de voturi egal cu numarul statelor sale membre care sunt parte la prezentul act; nici o organizatie interguvernamentala nu participa la vot daca unul dintre statele sale membre asi exercita dreptul de vot si invers.
c) In privinta aspectelor care nu se refera decat la statele legate prin art. 2 din Actul complementar din 1967, partile contractante care nu sunt legate prin respectivul articol nu au drept de vot, an timp ce, an privinta aspectelor care nu se refera decat la partile contractante, numai acestea din urma au drept de vot.
5. [Majoritatea] a) Sub rezerva art. 24 alin. 2 si a art. 26 alin. 2, deciziile Adunarii sunt luate cu majoritatea a doua treimi din numarul voturilor exprimate.
b) Abtinerea nu se considera vot.
6. [Sesiunile] a) Adunarea se reuneste o data la 2 ani an sesiune ordinara la convocarea directorului general si, an afara cazurilor exceptionale, pe parcursul aceleiasi perioade si an aceleasi locuri ca Adunarea generala a Organizatiei.
b) Adunarea se reuneste an sesiune extraordinara la convocarea directorului general, acesta actionand fie la solicitarea unei patrimi din numarul membrilor Adunarii, fie din proprie initiativa.
c) Ordinea de zi a fiecarei sesiuni este stabilita de directorul general.
7. [Regulamentul interior] Adunarea adopta propriul regulament interior.
ART. 22
Biroul international
1. [Functiile administrative] a) Inregistrarea internationala si sarcinile conexe, precum si celelalte sarcini administrative cu privire la Uniune sunt asigurate de Biroul international.
b) In mod special Biroul international pregateste reuniunile si asigura secretariatul Adunarii si al comitetelor de experti si grupelor de lucru pe care le poate crea.
2. [Directorul general] Directorul general ocupa cea mai inalta functie din Uniune si o reprezinta.
3. [Alte reuniuni decat sesiunile Adunarii] Directorul general convoaca orice comitet sau grupa de lucru creata de Adunare si orice alta reuniune care se ocupa de aspecte care intereseaza Uniunea.
4. [Rolul Biroului international la Adunare si la alte reuniuni] a) Directorul general si persoanele desemnate de acesta iau parte fara drept de vot la toate reuniunile Adunarii si ale comitetelor si grupelor de lucru create de Adunare, precum si la orice alta reuniune convocata de directorul general sub auspiciile Uniunii.
b) Directorul general sau un membru al personalului desemnat de acesta este din oficiu secretar al Adunarii si al comitetelor, grupelor de lucru si al altor reuniuni mentionate la subalin. a).
5. [Conferintele] a) Biroul international, conform directivelor Adunarii, pregateste conferintele de revizuire.
b) Biroul international poate consulta organizatii interguvernamentale, precum si organizatii neguvernamentale internationale si nationale cu privire la pregatirea acestor conferinte.
c) Directorul general si persoanele desemnate de acesta iau parte fara drept de vot la dezbaterile conferintelor de revizuire.
6. [Alte functii] Biroul international andeplineste toate celelalte sarcini care ai sunt atribuite an legatura cu prezentul act.
ART. 23
Finante
1. [Bugetul] a) Uniunea are un buget.
b) Bugetul Uniunii cuprinde ancasarile si cheltuielile proprii ale Uniunii si contributia sa la bugetul cheltuielilor comune ale uniunilor administrate de Organizatie.
c) Sunt considerate cheltuieli comune ale uniunilor cheltuielile care nu sunt atribuite an mod exclusiv Uniunii, ci si uneia sau mai multor alte uniuni administrate de Organizatie. Partea Uniunii la aceste cheltuieli comune este proportionala cu beneficiul pe care aceste cheltuieli al prezinta pentru ea.
2. [Coordonarea cu bugetele altor uniuni] Bugetul Uniunii este stabilit tinandu-se seama de cerintele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de Organizatie.
3. [Sursele de finantare a bugetului] Bugetul Uniunii este finantat din urmatoarele surse:
(i) taxele referitoare la anregistrarile internationale;
(ii) sumele datorate pentru celelalte servicii oferite de Biroul international an numele Uniunii;
(iii) produsul vanzarii publicatiilor Biroului international cu privire la Uniune si drepturile aferente acestor publicatii;
(iv) donatiile, dispozitiile testamentare si subventiile;
(v) chiriile, dobanzile si alte diverse venituri.
4. [Stabilirea taxelor si a sumelor datorate; cuantumul bugetului]
a) Cuantumul taxelor mentionate la alin. 3(i) este stabilit de Adunare la propunerea directorului general. Sumele datorate mentionate la alin. 3(ii) sunt stabilite de directorul general si sunt aplicabile an mod provizoriu pana an momentul an care Adunarea se pronunta la urmatoarea sa sesiune.
b) Cuantumul taxelor mentionate la alin. 3(i) este stabilit astfel ancat ancasarile Uniunii care provin din taxe si din alte surse de venituri sa permita cel putin acoperirea tuturor cheltuielilor Biroului international care intereseaza Uniunea.
c) In cazul an care bugetul nu este adoptat anaintea anceperii unui nou exercitiu bugetul anului precedent este reannoit conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar.
5. [Fondul de rulment Uniunea are un fond de rulment constituit din excedentele de ancasari si, daca aceste excedente nu sunt suficiente, dintr-un varsamant unic efectuat de fiecare membru al Uniunii. Daca fondul devine insuficient, Adunarea decide cresterea acestuia. Proportia si modalitatile de varsamant sunt stabilite de Adunare la propunerea directorului general.
6. [Avansurile aprobate de statul gazda] a) Acordul de sediu ancheiat cu statul pe teritoriul caruia Organizatia asi are sediul prevede ca, daca fondul de rulment nu este suficient, acest stat sa acorde avansuri. Cuantumul acestor avansuri si conditiile an care sunt acordate fac obiectul, an fiecare caz, unor acorduri separate antre statul an cauza si Organizatie.
b) Statul mentionat la subalin. a) si Organizatia au fiecare dreptul sa denunte angajamentul de a acorda avansuri prin intermediul unei notificari scrise. Denuntarea produce efecte la 3 ani de la ancheierea anului an cursul caruia a fost notificata.
7. [Verificarea conturilor] Verificarea conturilor este asigurata, conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar, de unul sau mai multe state membre ale Uniunii sau de controlori externi care sunt desemnati de Adunare, cu consimtamantul acestora.
ART. 24
Regulamentul de aplicare
1. [Obiectul] Regulamentul de aplicare determina modalitatile de aplicare a prezentului act. Regulamentul cuprinde an special dispozitii referitoare la:
(i) aspecte care, an termenii prezentului act, trebuie sa faca obiect de prescriptii;
(ii) detalii destinate sa completeze dispozitiile prezentului act sau toate detaliile utile pentru aplicarea lor;
(iii) toate cerintele, aspectele sau procedurile de ordin administrativ.
2. [Modificarea unor dispozitii ale regulamentului de aplicare] a) Regulamentul de aplicare poate specifica ca unele dintre dispozitiile sale pot fi modificate numai an unanimitate sau numai cu majoritate de patru cincimi.
b) Pentru ca cerinta unanimitatii sau a unei majoritati de patru cincimi sa nu se mai aplice an viitor pentru modificarea unei dispozitii a regulamentului de aplicare, se solicita unanimitatea.
c) Pentru ca cerinta unanimitatii sau a unei majoritati de patru cincimi sa se aplice an viitor pentru modificarea unei dispozitii a regulamentului de aplicare, se solicita o majoritate de patru cincimi.
3. [Divergenta antre prezentul act si regulamentul de aplicare] In cazul divergentei antre dispozitiile prezentului act si cele ale regulamentului de aplicare, primele au prioritate.

CAP. 3
Revizuire si modificare
ART. 25
Revizuirea prezentului act
1. [Conferintele de revizuire] Prezentul act poate fi revizuit de o conferinta a partilor contractante.
2. [Revizuirea sau modificarea unor articole] Art. 21, 22, 23 si 26 pot fi modificate fie printr-o conferinta de revizuire, fie de catre Adunare conform dispozitiilor art. 26.
ART. 26
Modificarea unor articole de catre Adunare
1. [Propunerile de modificare] a) Propuneri de modificare a art. 21, 22, 23 si a prezentului articol de catre Adunare pot fi prezentate de orice parte contractanta sau de directorul general.
b) Aceste propuneri sunt comunicate de directorul general partilor contractante cu cel putin 6 luni anainte de a fi supuse examinarii Adunarii.
2. [Majoritatea] Adoptarea oricarei modificari a articolelor mentionate la alin. 1 necesita o majoritate de trei patrimi; cu toate acestea, adoptarea oricarei modificari a art. 21 sau a prezentului alineat necesita o majoritate de patru cincimi.
3. [Intrarea an vigoare] a) Cu exceptia cazului an care subalin. b) se aplica, orice modificare a articolelor mentionate la alin. 1 intra an vigoare la o luna dupa ce directorul general a primit, din partea a trei patrimi din numarul partilor contractante care erau membre ale Adunarii an momentul an care modificarea a fost adoptata si care aveau drept de vot cu privire la aceasta modificare, notificari scrise care se refera la acceptarea acestei modificari an conformitate cu regulile lor constitutionale respective.
b) O modificare a art. 21 alin. 3 sau 4 ori a prezentului subalineat nu intra an vigoare daca an cele 6 luni ulterioare adoptarii sale de Adunare o parte contractanta notifica directorului general ca nu accepta aceasta modificare.
c) Orice modificare ce intra an vigoare conform dispozitiilor prezentului alineat leaga toate statele si toate organizatiile interguvernamentale care sunt parti contractante an momentul an care modificarea intra an vigoare sau care devin parti contractante la o data ulterioara.

CAP. 4
Clauze finale
ART. 27
Conditii si modalitati de a deveni parte la prezentul act
1. [Conditii de andeplinit] Sub rezerva alin. 2 si 3 si a art. 8:
(i) orice stat membru al Organizatiei poate semna prezentul act si poate deveni parte la acesta;
(ii) orice organizatie interguvernamentala care gireaza un oficiu la care protectia desenelor si modelelor industriale poate fi obtinuta cu efect pe teritoriul pe care se aplica tratatul constitutiv al organizatiei interguvernamentale poate semna prezentul act si poate deveni parte la acesta, sub rezerva ca cel putin unul dintre statele membre ale sale sa fie membru al Organizatiei si ca acest oficiu sa nu fi facut obiectul unei notificari an baza art. 19.
2. [Ratificarea sau aderarea] Orice stat sau organizatie interguvernamentala mentionata la alin. 1 poate depune:
(i) un instrument de ratificare, daca a semnat prezentul act; sau
(ii) un instrument de aderare, daca nu a semnat prezentul act.
3. [Data producerii de efecte ale depunerii] a) Sub rezerva subalin. b)-d), data producerii de efecte ale depunerii unui instrument de ratificare sau de aderare este data la care acest instrument este depus.
b) Data producerii de efecte ale depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare al oricarui stat pentru care protectia desenelor si modelelor industriale poate fi obtinuta numai prin intermediul oficiului girat de o organizatie interguvernamentala la care acest stat este membru este data la care instrumentul acestei organizatii interguvernamentale este depus, daca aceasta data este ulterioara datei la care instrumentul respectivului stat a fost depus.
c) Data producerii de efecte ale depunerii oricarui instrument de ratificare sau de aderare care contine notificarea mentionata la art. 19 sau care este ansotit de aceasta este data la care este depus ultimul dintre instrumentele statelor membre ale grupului de state care au efectuat respectiva notificare.
d) Orice instrument de ratificare sau de aderare a unui stat poate contine o declaratie sau poate fi ansotit de o declaratie, an termenii careia nu trebuie sa fie considerat depus decat daca instrumentul unui alt stat sau al unei organizatii interguvernamentale ori cele ale altor doua state sau cele ale unui alt stat si al unei organizatii interguvernamentale, ale caror nume sunt mentionate si care andeplinesc conditiile necesare pentru a deveni parte la prezentul act, sunt, de asemenea, depuse. Instrumentul care contine o astfel de declaratie sau care este ansotit de o astfel de declaratie este considerat ca a fost depus an ziua an care conditia indicata an declaratie este andeplinita. Cu toate acestea, an cazul an care un instrument indicat an declaratie contine el ansusi o declaratie de acelasi tip sau este el ansusi ansotit de o declaratie de acelasi tip, acest instrument este considerat depus an ziua an care conditia indicata an aceasta din urma declaratie este andeplinita.
e) Orice declaratie facuta an baza subalin. d) poate an orice moment sa fie retrasa, an parte sau an totalitate. Retragerea produce efecte la data la care notificarea de retragere este primita de directorul general.
ART. 28
Data producerii de efecte ale ratificarilor si aderarilor
1. [Instrumentele de luat an considerare] In sensul prezentului articol, sunt luate an considerare numai instrumentele de ratificare sau de aderare care sunt depuse de statele ori de organizatiile interguvernamentale mentionate la art. 27 alin. 1 si pentru care conditiile art. 27 alin. 3, care determina data producerii de efecte, sunt andeplinite.
2. [Intrarea an vigoare a prezentului act] Prezentul act intra an vigoare la 3 luni dupa ce 6 state si-au depus instrumentul de ratificare sau de aderare, cu conditia ca, dupa statisticile anuale cele mai recente, reunite de Biroul international, cel putin 3 dintre aceste state sa andeplineasca cel putin una dintre urmatoarele conditii:
(i) cel putin 3.000 de cereri de protectie pentru desene sau modele industriale au fost depuse an statul luat an considerare sau pentru acest stat; sau
(ii) cel putin 1.000 de cereri de protectie pentru desene sau modele industriale au fost depuse an statul luat an considerare sau pentru acesta de catre rezidentii altor state decat acest stat.
3. [Intrarea an vigoare a ratificarilor si aderarilor] a) Orice stat sau orice organizatie interguvernamentala care si-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare cu cel putin 3 luni anaintea intrarii an vigoare a prezentului act devine legata de acesta la data intrarii sale an vigoare.
b) Orice alt stat sau organizatie interguvernamentala devine legata de prezentul act la 3 luni de la data la care si-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare ori la orice data ulterioara indicata an acest instrument.
ART. 29
Interzicerea de a face rezerve
Nici o rezerva nu poate fi facuta cu privire la prezentul act.
ART. 30
Declaratii facute de partile contractante
1. [Momentul efectuarii declaratiilor] Orice declaratie, conform art. 4 alin. 1b), art. 5 alin. 2a), art. 7 alin. 2, art. 11 alin. 1, art. 13 alin. 1, art. 14 alin. 3, art. 16 alin. 2 sau art. 17 alin. 3c), poate fi facuta:
(i) an momentul depunerii unui instrument mentionat la art. 27 alin. 2, caz an care produce efecte la data la care statul sau organizatia interguvernamentala care a facut declaratia devine legata de prezentul act; sau
(ii) dupa depunerea unui instrument mentionat la art. 27 alin. 2, caz an care produce efecte la 3 luni de la data primirii sale de directorul general sau la orice data ulterioara care este indicata, dar nu se aplica decat la anregistrarile internationale a caror data este identica sau ulterioara datei la care a produs efecte.
2. [Declaratiile statelor care au un oficiu comun] In pofida alin. 1, orice declaratie mentionata la respectivul alineat care a fost facuta de un stat care a notificat directorului general, an acelasi timp cu unul sau mai multe alte state, an baza art. 19 alin. 1, anlocuirea cu un oficiu comun a oficiilor lor nationale nu produce efecte decat daca acest alt stat sau aceste alte state fac o declaratie corespunzatoare.
3. [Retragerea de declaratii] Orice declaratie mentionata la alin. 1 poate fi retrasa an orice moment printr-o notificare adresata directorului general. O astfel de retragere produce efecte la 3 luni de la data primirii notificarii de catre directorul general sau la orice data ulterioara indicata an notificare. In cazul unei declaratii conform art. 7 alin. 2, retragerea nu are repercusiuni asupra cererilor internationale depuse anaintea producerii de efecte ale respectivei retrageri.
ART. 31
Aplicabilitatea actelor din 1934 si 1960
1. [Relatiile dintre statele care sunt parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1934 sau la Actul din 1960] Numai prezentul act leaga an relatiile lor reciproce statele care sunt parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1934 sau la Actul din 1960. Cu toate acestea respectivele state sunt obligate sa aplice an relatiile lor reciproce dispozitiile Actului din 1934 sau ale Actului din 1960, dupa caz, la desenele si modelele industriale depuse la Biroul international anterior datei la care prezentul act le leaga an relatiile lor reciproce.
2. [Relatiile dintre statele care sunt parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1934 sau la Actul din 1960 si statele care sunt parte la Actul din 1934 sau la Actul din 1960 si nu sunt parte la prezentul act] a) Orice stat care este parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1934 este obligat sa aplice dispozitiile Actului din 1934 an relatiile sale cu statele care sunt parte la Actul din 1934 fara a fi an acelasi timp parte la Actul din 1960 sau la prezentul act.
b) Orice stat care este parte an acelasi timp la prezentul act si la Actul din 1960 este obligat sa aplice dispozitiile Actului din 1960 an relatiile sale cu statele care sunt parte la Actul din 1960 fara a fi an acelasi timp parte la prezentul act.
ART. 32
Denuntarea prezentului act
1. [Notificarea] Orice parte contractanta poate denunta prezentul act printr-o notificare adresata directorului general.
2. [Producerea de efecte] Denuntarea produce efecte la un an de la data la care directorul general a primit notificarea sau la orice data ulterioara indicata an notificare. Denuntarea nu are nici o repercusiune asupra aplicarii prezentului act la cererile internationale care sunt an instanta si la anregistrarile internationale care sunt an vigoare, an ceea ce priveste partea contractanta an cauza, an momentul producerii de efecte ale denuntarii.
ART. 33
Limbile oficiale ale prezentului act; semnarea
1. [Textele originale; textele oficiale] a) Prezentul act este semnat antr-un singur exemplar original an limbile franceza, engleza, araba, chineza, spaniola si rusa, toate aceste texte fiind considerate autentice an egala masura.
b) Textele oficiale sunt stabilite de directorul general, dupa consultarea guvernelor interesate, an alte limbi oficiale pe care Adunarea le poate indica.
2. [Termenul de semnare] Prezentul act ramane deschis semnarii la sediul Organizatiei timp de un an de la adoptarea sa.
ART. 34
Depozitarul
Directorul general este depozitarul prezentului act.
---------------



Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora pe de altă parte semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat de România prin Legea nr.20/1993 - M.Of.nr.73/12.04.1993

ACORD EUROPEAN din 1 februarie 1993
instituind o asociere antre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 12 aprilie 1993


Romania, pe de o parte, si Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portugheza, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,
parti contractante la Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene, la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice,
denumite an continuare state membre, si
Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice si Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului,
denumite an continuare Comunitatea, pe de alta parte,
luind an considerare importanta legaturilor traditionale existente antre Romania, Comunitate, statele sale membre, precum si valorile comune pe care le impartasesc,
recunoscind vointa Romaniei si Comunitatii de a antari aceste legaturi si de a stabili relatii strinse si durabile, bazate pe reciprocitate, care sa permita Romaniei sa ia parte la procesul de integrare europeana, intarind si amplificind, an acest fel, relatiile stabilite an trecut andeosebi prin Acordul de comert si cooperare comerciala si economica, semnat la 22 octombrie 1990,
luind an considerare oportunitatile pentru o relatie de o noua calitate, oferite de aparitia unei noi democratii an Romania,
luind an considerare angajamentul Romaniei, al Comunitatii si al statelor sale membre de a antari libertatile politice si economice, care constituie ansasi baza asocierii,
recunoscind necesitatea de a continua si finaliza, cu asistenta din partea Comunitatii, procesul de tranzitie al Romaniei spre un nou sistem politic si economic care sa respecte regulile statului de drept si drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor, sa practice un sistem pluripartid, bazat pe alegeri libere si democratice si sa asigure liberalizarea economica, an scopul instituirii unei economii de piata,
luind an considerare angajamentul ferm al Romaniei, al Comunitatii si al statelor sale membre privind aplicarea deplina a tuturor principiilor si prevederilor continute an Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare an Europa (C.S.C.E.), an documentele finale de la Viena si Madrid, an Carta de la Paris pentru o noua Europa, an Documentul final al reuniunii C.S.C.E. de la Helsinki, intitulat "The Chalanges of Change", si an Carta europeana a energiei,
constiente de importanta acestui acord an stabilirea si antarirea unui sistem de stabilitate an Europa, bazat pe cooperare, avand Comunitatea ca una din pietrele unghiulare ale acestui sistem,
convinse ca trebuie stabilita o legatura antre deplina aplicare a asocierii, pe de o parte, si continuarea an Romania a reformelor politice, economice si juridice an curs de realizare, pe de alta parte, ca si introducerea factorilor necesari pentru cooperarea si apropierea reala antre sistemele partilor, mai ales an lumina concluziilor Conferintei C.S.C.E. de la Bonn,
dorind sa stabileasca si sa dezvolte un dialog politic regulat an probleme bilaterale si multilaterale de interes comun,
tinand seama de vointa Comunitatii de a acorda un sprijin decisiv pentru realizarea reformei si de a ajuta Romania sa faca fata consecintelor economice si sociale ale reajustarii structurale,
tinand seama, de asemenea, de vointa Comunitatii de a stabili instrumente de cooperare si de asistenta economica, tehnica si financiara pe o baza globala si multianuala,
luind an considerare angajamentul Romaniei si al Comunitatii de a liberaliza comertul, an concordanta, an special, cu drepturile si obligatiile care decurg din Acordul general pentru tarife vamale si comert,
constiente de necesitatea de a stabili conditiile necesare pentru libertatea de stabilire, pentru libertatea de a furniza servicii si pentru libera circulatie a capitalurilor,
tinand seama de disparitatile economice si sociale dintre Comunitate si Romania si recunoscind astfel ca obiectivele acestei asocieri trebuie realizate prin prevederi adecvate ale prezentului acord,
convinse ca prezentul acord va crea un nou climat pentru relatiile lor economice si an special pentru dezvoltarea comertului si a investitiilor, instrumente indispensabile pentru restructurarea economica si modernizarea tehnologica,
dorind sa stabileasca o cooperare culturala si sa dezvolte schimbul de informatii,
recunoscind faptul ca obiectivul final al Romaniei este sa devina membru al Comunitatii si ca, an viziunea partilor, aceasta asociere va ajuta Romania sa realizeze acest obiectiv,

au convenit asupra celor ce urmeaza:

ART. 1
Se stabileste, prin cele ce urmeaza, o asociere antre Romania, pe de o parte, Comunitatea si statele sale membre, pe de alta parte.
Obiectivele acestei asocieri sant urmatoarele:
- sa asigure un cadru adecvat pentru dialogul politic antre parti, care sa permita dezvoltarea unor legaturi politice strinse;
- sa promoveze dezvoltarea comertului, precum si relatii economice armonioase antre parti, sprijinind astfel dezvoltarea economica an Romania;
- sa asigure o baza pentru cooperarea economica, sociala, financiara si culturala;
- sa sprijine eforturile Romaniei de dezvoltare a economiei, de desavarsire a tranzitiei antr-o economie de piata si de consolidare a democratiei;
- sa stabileasca institutii adecvate pentru a face asocierea efectiva;
- sa asigure un cadru pentru integrarea graduala a Romaniei an Comunitate.
In acest scop, Romania va actiona pentru andeplinirea conditiilor necesare.

TITLUL I - DIALOGUL POLITIC

ART. 2
Intre parti se va institui un dialog politic regulat pe care ele intentioneaza sa-l dezvolte si sa-l intensifice. El va ansoti si va consolida apropierea dintre Romania si Comunitate, va sprijini schimbarile politice si economice an curs de desfasurare an aceasta tara si va contribui la stabilirea de noi legaturi de solidaritate si de noi forme de cooperare.
Dialogul politic:
- va facilita integrarea deplina a Romaniei an comunitatea natiunilor democratice si apropierea progresiva antre Romania si Comunitate. Apropierea economica prevazuta an acest acord va conduce la o mai mare convergenta politica;
- va conduce la o convergenta crescinda a pozitiilor an probleme internationale, an special an cazul celor de natura a avea efecte substantiale asupra uneia sau alteia dintre parti;
- va contribui la apropierea pozitiilor partilor an probleme de securitate si va antari securitatea si stabilitatea an intreaga Europa.
ART. 3
1. In functie de necesitati se vor organiza consultari, la cel mai analt nivel politic.
2. La nivel ministerial, dialogul politic va avea loc an cadrul Consiliului de Asociere. Acesta va avea responsabilitate generala pentru toate problemele pe care partile ar dori sa le ridice.
ART. 4
Alte proceduri si mecanisme pentru dialogul politic vor fi stabilite antre parti, an special an urmatoarele forme:
- intilniri la nivel oficial superior (directori politici) antre oficiali ai Romaniei, pe de o parte, si Presedintia Consiliului Comunitatilor Europene si Comisia Comunitatilor Europene, pe de alta parte;
- folosirea deplina a canalelor diplomatice;
- includerea Romaniei an grupul tarilor care primesc cu regularitate informatii an problemele legate de Cooperarea Politica Europeana si efectuarea de schimburi de informatii an scopul atingerii obiectivelor stabilite la art. 2;
- orice alte mijloace care ar contribui la consolidarea, dezvoltarea si accelerarea dialogului.
ART. 5
Dialogul politic la nivel parlamentar va avea loc an cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere.

TITLUL II - PRINCIPII GENERALE

ART. 6
Respectarea principiilor democratice si a drepturilor omului stabilite an Actul final de la Helsinki si Carta de la Paris pentru o noua Europa, precum si a principiilor economiei de piata, inspira politicile interne si externe ale partilor si constituie elemente esentiale ale prezentei asocieri.
ART. 7
1. Asocierea include o perioada de tranzitie cu o durata de maximum zece ani, ampartita an doua etape succesive, fiecare durind an principiu cinci ani. Prima etapa va ancepe o data cu intrarea an vigoare a acordului.
2. Consiliul de Asociere, tinand seama de faptul ca principiile economiei de piata si sprijinul Comunitatii prin acest acord sant esentiale pentru prezenta asociere, va proceda cu regularitate la examinarea aplicarii acestui acord si la realizarea de catre Romania a reformelor economice pe baza principiilor stabilite an preambul.
3. In cursul celor 12 luni care preced expirarea primei etape, Consiliul de Asociere se va antruni pentru a decide trecerea la a doua etapa, ca si posibilele modificari de adoptat cu privire la prevederile care reglementeaza a doua etapa. In abordarea acestei probleme vor fi luate an considerare rezultatele examinarii mentionate an paragraful 2.
4. Cele doua etape mentionate la paragrafele 1 si 3 nu se aplica titlului III.

TITLUL III - LIBERA CIRCULAeIE A MARFURILOR

ART. 8
1. Pe durata perioadei de tranzitie mentionata an art. 7, Romania si Comunitatea vor stabili gradual o zona de liber schimb bazata pe obligatii reciproce si echilibrate, an concordanta cu prevederile prezentului acord si an conformitate cu cele ale Acordului general pentru tarife vamale si comert (G.A.T.T.).
2. Nomenclatura combinata a marfurilor va fi aplicata la clasificarea marfurilor an comertul dintre cele doua parti.
3. Pentru fiecare produs, taxa vamala de baza la care se vor aplica reducerile succesive prevazute an prezentul acord va fi cea aplicata efectiv "erga omnes" an ziua care precede intrarea an vigoare a acordului.
4. Daca, dupa intrarea an vigoare a acordului, se vor aplica reduceri tarifare pe o baza "erga omnes", taxele vamale astfel reduse vor anlocui taxele vamale de baza la care se face referire an paragraful 3, ancepand cu data de la care asemenea reduceri se aplica.
5. Romania si Comunitatea vor comunica reciproc taxele vamale de baza respective.

CAP. 1
PRODUSE INDUSTRIALE

ART. 9
1. Prevederile prezentului capitol se aplica produselor originare din Romania si din Comunitate incluse an cap. 25-97 din Nomenclatura combinata, cu exceptia produselor cuprinse an anexa nr. I.
2. Prevederile art. 10-14 inclusiv nu se aplica produselor mentionate an art. 16 si 17.
ART. 10
1. Taxele vamale de import, aplicabile an Comunitate produselor originare din Romania, altele decat cele cuprinse an anexele nr. II a, II b si III, vor fi abolite la intrarea an vigoare a acordului.
2. Taxele vamale de import, aplicabile an Comunitate produselor originare din Romania, care sant cuprinse an anexa nr. II a, vor fi abolite progresiv an concordanta cu urmatorul calendar:
- la data intrarii an vigoare a acordului, fiecare taxa vamala va fi redusa la 50% din taxa vamala de baza;
- la un an de la data intrarii an vigoare a acordului taxele vamale care mai raman vor fi eliminate.
Taxele vamale de import, aplicabile an Comunitate produselor originare din Romania, cuprinse an anexa nr. II b, vor fi reduse progresiv, de la data intrarii an vigoare a acordului, prin reduceri anuale de 20% din taxa vamala de baza, astfel ancat sa se ajunga la abolirea lor totala pana la sfarsitul celui de-al patrulea an de la data intrarii an vigoare a acordului.
3. Produsele de origine romana cuprinse an anexa nr. III vor beneficia de o suspendare a taxelor vamale la import an limita unor contingente sau plafoane tarifare anuale ale Comunitatii, care vor creste progresiv conform conditiilor definite an acea anexa, astfel ancat sa se ajunga la abolirea totala a taxelor vamale la importul produselor respective cel mai tirziu la sfarsitul celui de-al cincilea an.
In acelasi timp, taxele vamale la import care se vor aplica dupa ce contingentele vor fi epuizate sau dupa ce nivelul taxelor vamale a fost reintrodus la produsele cuprinse an plafoanele tarifare, vor fi eliminate progresiv, de la intrarea an vigoare a acordului, prin reduceri anuale de 15% din taxa vamala de baza. Pana la sfarsitul celui de-al cincilea an, taxele vamale remanente vor fi abolite.
4. Restrictiile cantitative si masurile avand efect echivalent restrictiilor cantitative la importurile an Comunitate ale produselor originare din Romania vor fi abolite la data intrarii an vigoare a acordului.
ART. 11
1. Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, care sunt cuprinse an anexa nr. IV, vor fi abolite la data intrarii an vigoare a acordului.
2. Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, care sunt cuprinse an anexa nr. V, vor fi reduse progresiv an concordanta cu urmatorul calendar:
- la data intrarii an vigoare a acordului, la 80% din taxa vamala de baza;
- dupa 3 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 40% din taxa vamala de baza;
- dupa 5 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 0% din taxa vamala de baza.
3. Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, care sunt cuprinse an anexa nr. VI, vor fi abolite an concordanta cu calendarul stabilit an acea anexa.
4. Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, altele decat cele cuprinse an anexele nr. IV, V si VI, vor fi reduse progresiv an concordanta cu urmatorul calendar:
- dupa 3 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 80% din taxa vamala de baza;
- dupa 5 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 60% din taxa vamala de baza;
- dupa 6 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 50% din taxa vamala de baza;
- dupa 7 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 35% din taxa vamala de baza;
- dupa 8 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 20% din taxa vamala de baza;
- dupa 9 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 0% din taxa vamala de baza.
5. Produsele originare din Comunitate, cuprinse an anexa nr. VII, vor beneficia de o suspendare a taxelor vamale la importul an Romania, an limitele unor contingente anuale care vor fi majorate progresiv asa cum sant prevazute an respectiva anexa. Taxele vamale aplicabile cantitatilor care depasesc contingentele mai sus mentionate vor fi abolite progresiv an conformitate cu calendarul mentionat an paragraful 4.
6. Restrictiile cantitative la importul an Romania a produselor originare din Comunitate vor fi abolite la intrarea an vigoare a acordului.
7. Masurile avand un efect echivalent restrictiilor cantitative la importul an Romania a produselor originare din Comunitate vor fi abolite la intrarea an vigoare a acordului, cu exceptia celor cuprinse an anexa nr. VIII, care vor fi abolite an concordanta cu calendarul prevazut an acea anexa.
ART. 12
Prevederile referitoare la abolirea taxelor vamale la import se aplica si taxelor vamale de natura fiscala.
ART. 13
1. Comunitatea va aboli, la importul sau din Romania, orice taxa avand un efect echivalent taxelor vamale de import, la intrarea an vigoare a acordului.
2. Romania va aboli, la importul sau din Comunitate, orice impunere, avand un efect echivalent taxelor vamale de import, la intrarea an vigoare a acordului, cu exceptia taxei de 0,5% "ad valorem" pentru formalitati vamale, care va fi abolita an concordanta cu urmatorul calendar:
- reducerea la 0,25% "ad valorem" la sfarsitul celui de-al treilea an;
- eliminarea cel mai tirziu la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului.
ART. 14
1. Romania si Comunitatea vor aboli progresiv antre ele, cel mai tirziu pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului, orice taxa vamala la export, precum si impunerile avand un efect echivalent.
2. Restrictiile cantitative la exportul an Romania si orice masuri avand un efect echivalent vor fi abolite de Comunitate la intrarea an vigoare a acordului.
3. Restrictiile cantitative la exportul an Comunitate si orice masuri avand un efect echivalent vor fi abolite de Romania la intrarea an vigoare a acordului, cu exceptia celor cuprinse an anexa nr. IX, care vor fi reduse progresiv si eliminate cel mai tirziu pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului.
ART. 15
Fiecare parte asi declara disponibilitatea de a reduce taxele sale vamale an comertul cu cealalta parte mai rapid decat este prevazut an art. 10 si 11, daca situatia sa economica generala si situatia sectorului economic respectiv o permit.
Consiliul de Asociere poate face recomandari an acest sens.
ART. 16
Protocolul nr. 1 stabileste aranjamentele aplicabile produselor textile mentionate an respectivul document.
ART. 17
Protocolul nr. 2 stabileste aranjamentele aplicabile produselor care cad sub incidenta Tratatului de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului.
ART. 18
1. Prevederile prezentului capitol nu exclud mentinerea de catre Comunitate a unei componente agricole an taxele aplicabile produselor cuprinse an anexa nr. X, cu referire la produsele originare din Romania.
2. Prevederile prezentului capitol nu exclud introducerea unei componente agricole de catre Romania an taxele aplicabile produselor cuprinse an anexa nr. X, cu referire la produsele originare din Comunitate.

CAP. 2
AGRICULTURA

ART. 19
1. Prevederile prezentului capitol se vor aplica produselor agricole originare din Romania si din Comunitate.
2. Termenul produse agricole se refera la produsele cuprinse an cap. 1-24 din Nomenclatura combinata si la produsele cuprinse an anexa nr. I, cu exceptia produselor piscicole definite ca atare de Reglementarea C.E.E. nr. 3687/1991.
ART. 20
Protocolul nr. 3 stabileste aranjamentele comerciale pentru produsele agricole transformate, care sant mentionate an respectivul protocol.
ART. 21
1. Comunitatea va aboli, la data intrarii an vigoare a acordului, restrictiile cantitative la importul produselor agricole originare din Romania, mentinute an virtutea Reglementarii C.E.E. nr. 3420/1983, an forma existenta la data semnarii acordului.
2. Produsele agricole originare din Romania, cuprinse an anexele nr. XI a) si XI b) vor beneficia, de la data intrarii an vigoare a acordului, de o reducere de prelevari, an limita contingentelor Comunitatii sau de o reducere de taxe vamale, an conditiile stabilite an acele anexe.
3. Romania va aboli restrictiile cantitative la importul produselor agricole originare din Comunitate, la intrarea an vigoare a acordului.
4. Comunitatea si Romania asi vor acorda una alteia concesiile prevazute an anexele nr. XII a), XII b) si XIII, pe o baza armonioasa si reciproca, an concordanta cu conditiile stipulate an respectivele anexe.
5. einand seama de volumul comertului reciproc cu produse agricole, de sensibilitatea deosebita a acestui sector, de regulile Politicii agricole comune a Comunitatii, de rolul agriculturii an economia Romaniei, precum si de consecintele negocierilor comerciale multilaterale, desfasurate an cadrul Acordului general pentru tarife vamale si comert, Romania si Comunitatea vor examina an Consiliul de Asociere, produs cu produs si pe o baza ordonata si reciproca, posibilitatea de a-si acorda noi concesii.
6. einand cont de necesitatea unei armonizari crescinde antre politicile agricole ale Romaniei si Comunitatii, ca si de obiectivul Romaniei de a deveni membru al Comunitatii, ambele parti vor avea consultari, an mod regulat, an cadrul Consiliului de Asociere, cu privire la strategia si modalitatile de aplicare a politicilor lor respective.
ART. 22
Indiferent de alte prevederi ale Acordului, si an special ale art. 31, daca, datorita sensibilitatii deosebite a pietelor agricole, importurile de produse originare din teritoriul uneia dintre parti, care sant supuse concesiilor acordate la art. 21, cauzeaza perturbari serioase pietelor celeilalte parti, ambele parti vor intra imediat an consultari pentru a gasi o solutie adecvata. Pana la gasirea unei astfel de solutii, partea an cauza poate lua masurile pe care le considera necesare.

CAP. 3
PRODUSE PISCICOLE

ART. 23
Prevederile prezentului capitol se vor aplica produselor piscicole originare din Romania si din Comunitate, care sant supuse Reglementarii C.E.E. nr. 3687/1991 privind organizarea comuna a pietei an sectorul produselor piscicole.
ART. 24
1. Comunitatea si Romania asi vor acorda una alteia concesiile prevazute an anexele nr. XIV si XV pe o baza armonioasa si reciproca, an concordanta cu conditiile stipulate an acele anexe. Prevederile art. 21 paragraful 5 se vor aplica "mutatis mutandis" produselor piscicole.
2. Consiliul de asociere va examina posibilitatea ancheierii antre parti a unui acord privind produsele piscicole, atunci cand conditiile necesare o vor permite.

CAP. 4
PREVEDERI COMUNE

ART. 25
Prevederile prezentului capitol se vor aplica comertului cu toate produsele, exceptind cazurile cand se stipuleaza altfel an prezentul acord sau an protocoalele nr. 1, 2 sau 3.
ART. 26
1. De la data intrarii an vigoare a acordului, an comertul dintre Romania si Comunitate nu vor fi introduse noi taxe vamale la import sau la export sau taxe cu efect echivalent, iar cele care se aplica nu vor fi majorate.
2. De la data intrarii an vigoare a acordului, an comertul dintre Romania si Comunitate nu vor fi introduse noi restrictii cantitative la import sau la export sau masuri avand un efect echivalent, iar cele care exista nu vor fi facute mai restrictive.
3. Orice noi taxe vamale la import sau la export si taxe avand efect echivalent sau majorari ale acestor taxe, precum si orice noi restrictii cantitative, taxe avand efect echivalent ori majorari ale acestora, introduse de Romania dupa anceperea negocierilor, vor fi abolite cel mai tirziu la intrarea an vigoare a acordului.
4. Fara a prejudicia concesiile acordate conform art. 21, prevederile paragrafului 1 si 2 ale prezentului acord nu vor restrictiona an nici un fel continuarea politicilor agricole respective ale Romaniei si Comunitatii sau adoptarea oricaror masuri an cadrul acestor politici.
ART. 27
1. Cele doua parti se vor abtine de la orice masuri sau practici de natura fiscala interna, care ar introduce, direct sau indirect, o discriminare antre produsele unei parti si produsele similare originare din teritoriul celeilalte parti.
2. Produsele exportate an teritoriul uneia dintre cele doua parti nu pot beneficia de rambursarea taxelor interne peste suma taxelor directe sau indirecte care le-au fost aplicate.
ART. 28
1. Prezentul acord nu va exclude mentinerea sau stabilirea de uniuni vamale, zone de liber schimb sau aranjamente privind comertul de frontiera, cu exceptia situatiilor an care ele modifica aranjamentele comerciale prevazute an acest acord.
2. Partile vor avea consultari an cadrul Consiliului de Asociere cu privire la acordurile de stabilire de astfel de uniuni vamale sau zone de liber schimb si, la cerere, cu privire la alte probleme majore legate de politicile lor comerciale fata de tarile terte. In situatia speciala an care o tara terta adera la Comunitate, asemenea consultari vor avea loc cu luarea an considerare a intereselor comune ale Romaniei si Comunitatii, stipulate an prezentul acord.
ART. 29
Masuri exceptionale de durata limitata, care constituie derogari de la prevederile art. 11 si 26 paragraful 1, pot fi luate de Romania sub forma taxelor vamale majorate.
Aceste masuri pot viza numai industriile nou-aparute, anumite sectoare aflate an curs de restructurare sau care se confrunta cu serioase dificultati, an special cand aceste dificultati cauzeaza importante probleme sociale.
Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, introduse prin aceste masuri nu pot depasi 25% "ad valorem" si vor mentine un element de preferinta pentru produsele originare din Comunitate. Valoarea totala a importurilor de produse supuse unor asemenea masuri nu poate depasi 15% din totalul importurilor de produse industriale din Comunitate, asa cum sant ele definite an cap. I, efectuate an ultimul an pentru care exista statistici vamale disponibile.
Aceste masuri vor fi aplicate pe o perioada care nu va depasi cinci ani, cu exceptia cazurilor an care Consiliul de Asociere autorizeaza o perioada mai mare. Ele vor inceta sa se aplice cel mai tirziu la expirarea perioadei de tranzitie.
Nici o astfel de masura nu se poate introduce pentru un produs, daca au trecut mai mult de trei ani de la eliminarea tuturor taxelor, a restrictiilor cantitative, a altor impuneri sau masuri cu efect echivalent referitoare la acest produs.
Romania va informa Consiliul de Asociere asupra oricaror masuri exceptionale pe care intentioneaza sa le adopte si, la cererea Comunitatii, vor fi organizate consultari an cadrul Consiliului de Asociere cu privire la asemenea masuri si la sectoarele implicate, anainte de aplicarea acestor masuri. La adoptarea unor astfel de masuri, Romania va furniza Consiliului de Asociere un calendar de eliminare a taxelor vamale introduse an baza prezentului articol. Acest calendar va prevedea o eliminare a acestor taxe, an transe anuale egale, cu ancepere cel mai tirziu dupa doi ani de la introducerea lor. Consiliul de Asociere poate hotara asupra unui alt calendar.
ART. 30
Daca una dintre parti constata ca se practica dumping an comertul cu cealalta parte, an sensul art. VI din Acordul general pentru tarife vamale si comert, ea poate adopta masuri adecvate impotriva acestei practici, an concordanta cu acordul referitor la aplicarea art. VI al Acordului general pentru tarife vamale si comert, cu legislatia interna an materie si cu conditiile si procedurile prevazute de art. 34.
ART. 31
In cazul an care un produs a fost importat an cantitati atat de mari si an asemenea conditii ancat cauzeaza sau ameninta sa cauzeze:
- un prejudiciu serios producatorilor nationali de produse similare sau direct concurente pe teritoriul uneia dintre parti; sau
- perturbari serioase an oricare sector al economiei sau dificultati care ar putea conduce la o serioasa deteriorare a situatiei economice a unei regiuni.
Romania sau Comunitatea, dupa cum este cazul, poate adopta masuri adecvate an conditiile si an conformitate cu procedurile prevazute la art. 34.
ART. 32
In cazul an care aplicarea prevederilor art. 14 si 26 conduce la:
(i) reexportul spre o tara terta fata de care partea exportatoare mentine, pentru produsul respectiv, restrictii cantitative la export, taxe vamale de export sau masuri avand efect echivalent; sau
(ii) o lipsa serioasa sau o amenintare cu lipsa unui produs esential pentru partea exportatoare, si daca situatiile de mai sus conduc sau sant de natura sa conduca la dificultati majore pentru partea exportatoare, acea parte poate lua masuri adecvate an conditiile si an concordanta cu procedurile stabilite an art. 34. Masurile vor fi nediscriminatorii si vor fi eliminate atunci cand situatia nu mai justifica mentinerea lor.
ART. 33
Romania si statele membre vor ajusta progresiv orice monopol de stat cu caracter comercial astfel ancat sa se asigure ca, pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a prezentului acord, nu va mai exista nici o discriminare antre cetatenii Romaniei si ai statelor membre, referitoare la conditiile an care marfurile se achizitioneaza si se comercializeaza. Consiliul de Asociere va fi informat an legatura cu masurile adoptate pentru punerea an aplicare a acestui obiectiv.
ART. 34
1. Romania sau Comunitatea va informa cealalta parte an cazul an care se confrunta cu importuri de produse susceptibile de a da nastere la dificultatile prevazute an art. 31, situatie an care se instituie o procedura administrativa avand ca scop furnizarea rapida de informatii privind tendinta fluxurilor comerciale.
2. In situatiile mentionate la art. 30, 31 si 32, anainte de a se adopta masurile prevazute an aceste articole sau an cazurile an care se aplica paragraful 3 lit. d), Romania si Comunitatea, dupa caz, vor furniza, cat mai repede posibil, Consiliului de Asociere, toate informatiile relevante an scopul cautarii unei solutii acceptabile pentru ambele parti.
In selectarea masurilor trebuie acordata prioritate acelora care perturba cel mai putin functionarea acordului.
Masurile de salvgardare vor fi notificate imediat Consiliului de Asociere si vor face obiectul unor consultari periodice an cadrul acestuia, cu scopul principal de a stabili un calendar de abolire a lor, cat mai repede posibil, pe masura ce situatia o permite.
3. In scopul aplicarii paragrafului 2 se vor aplica urmatoarele prevederi:
a) Referitor la art. 31, dificultatile aparute ca urmare a situatiei prevazute an acel articol vor fi anaintate spre examinare Consiliului de Asociere, care poate adopta orice decizie necesara pentru ancetarea unor asemenea dificultati.
In situatia an care Consiliul de Asociere sau partea exportatoare nu a luat o decizie care sa stopeze dificultatile sau nici o alta solutie satisfacatoare nu a fost convenita an termen de 30 de zile de la data sesizarii cazului, partea importatoare poate adopta masuri adecvate pentru remedierea problemei. Aceste masuri nu trebuie sa mearga dincolo de ceea ce este necesar pentru remedierea dificultatilor aparute.
b) Referitor la art. 30, Consiliul de Asociere va fi informat asupra cazului de dumping de andata ce autoritatile partii importatoare au initiat o investigatie. Cand dumpingul nu a ancetat sau nici o alta solutie satisfacatoare nu a fost gasita pentru problema respectiva an termen de 30 de zile de la data inaintarii cazului Consiliului de Asociere, partea importatoare poate adopta masurile adecvate.
c) Referitor la art. 32, dificultatile aparute ca urmare a situatiilor prevazute an acel articol vor fi anaintate spre examinare Consiliului de Asociere.
Consiliul de Asociere poate adopta orice decizie necesara pentru a stopa dificultatile. Daca nu a luat o astfel de decizie an termen de 30 de zile de la data inaintarii problemei, partea exportatoare poate aplica masuri adecvate cu privire la exportul marfii an cauza.
d) In cazuri exceptionale, care cer o actiune imediata si care fac imposibila, dupa caz, informarea sau examinarea, Romania sau Comunitatea poate aplica, an situatiile prevazute an art. 30, 31 si 32, masurile preventive si provizorii strict necesare pentru a stapini situatia, iar Consiliul de Asociere va fi informat imediat.
ART. 35
Protocolul nr. 4 stabileste regulile de origine pentru aplicarea preferintelor tarifare prevazute an prezentul acord.
ART. 36
Acordul nu va exclude prohibitiile sau restrictiile la import, export sau tranzit, justificate pe temeiurile: moralitatii publice; politicii sau securitatii publice; protectiei sanatatii si vietii oamenilor, animalelor sau plantelor; protectiei resurselor naturale; protectiei tezaurelor nationale de valoare artistica, istorica sau arheologica; protectiei proprietatii intelectuale, industriale sau comerciale sau reglementarilor referitoare la aur si argint. Asemenea prohibitii sau restrictii nu vor constitui, totusi, un mijloc de discriminare arbitrara sau o restrictie deghizata an comertul dintre parti.
ART. 37
Protocolul nr. 5 stabileste prevederile specifice care se vor aplica comertului dintre Romania, pe de o parte, si Spania si Portugalia, pe de alta parte.

TITLUL IV - CIRCULAeIA LUCRATORILOR, DREPTUL DE STABILIRE, FURNIZAREA DE SERVICII

CAP. 1
CIRCULAeIA LUCRATORILOR

ART. 38
1. Sub rezerva conditiilor si modalitatilor aplicabile an fiecare stat membru:
- tratamentul acordat lucratorilor de nationalitate romana, legal angajati pe teritoriul unui stat membru, va exclude orice discriminare bazata pe nationalitate, an ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau concedierea, an comparatie cu propriii cetateni;
- sotia si copiii, legal rezidenti, ai unui lucrator legal angajat pe teritoriul unui stat membru, cu exceptia lucratorilor sezonieri si a lucratorilor a caror situatie cade sub incidenta acordurilor bilaterale an sensul art. 42, vor avea acces la piata fortei de munca a acelui stat membru, daca respectivele acorduri nu prevad altfel, pentru perioada an care muncitorul este autorizat sa se angajeze.
2. Romania va acorda, sub rezerva conditiilor si modalitatilor aplicabile an aceasta tara, tratamentul la care se refera paragraful 1 pentru lucratorii care sant cetateni ai unui stat membru si sant legal angajati pe teritoriul sau, ca si pentru sotiile si copiii acestora, legal rezidenti pe respectivul teritoriu.
ART. 39
1. In vederea coordonarii sistemelor de securitate sociala pentru lucratorii de nationalitate romana legal angajati pe teritoriul unui stat membru si pentru membrii lor de familie, rezidenti legali an acea tara si sub rezerva conditiilor si modalitatilor aplicabile an fiecare stat membru, toate perioadele de asigurare, angajare sau rezidenta ale acestor lucratori an diferitele state membre vor fi cumulate pentru determinarea pensiilor si anuitatilor pentru virsta de pensionare, invaliditate si deces sau an scopul angrijirii medicale, pentru acesti lucratori si membrii familiilor lor; orice pensii sau anuitati privind virsta de pensionare, deces, accidentele industriale, bolile profesionale sau invaliditatea rezultata din aceste situatii, cu exceptia beneficiilor necontributive, vor fi liber transferabile la cursul aplicat an virtutea legii de catre statul sau statele membre debitoare; lucratorii an cauza vor primi alocatii pentru membrii familiei lor, asa cum sant ei definiti mai sus.
2. Romania va acorda lucratorilor care sant cetateni ai unui stat membru si legal angajati pe teritoriul sau, precum si membrilor familiilor lor, rezidenti legali pe acest teritoriu, un tratament similar cu cel prevazut an subparagrafele 2 si 3 ale paragrafului 1.
ART. 40
1. Consiliul de Asociere va adopta, prin decizie, prevederile adecvate pentru realizarea obiectivului stabilit an art. 39.
2. Consiliul de Asociere va adopta prin decizie reguli detaliate privind cooperarea administrativa care sa asigure administrarea necesara si garantiile de control pentru aplicarea prevederilor din paragraful 1.
ART. 41
Prevederile adoptate de Consiliul de Asociere an concordanta cu art. 40 nu vor afecta nici un drept sau obligatie care decurge din acordurile bilaterale dintre Romania si statele membre, atunci cand aceste acorduri asigura un tratament mai favorabil pentru cetatenii Romaniei sau pentru cei ai statelor membre.
ART. 42
1. einand cont de situatia pietei fortei de munca din statul membru, sub rezerva legislatiei sale si a reglementarilor an vigoare an acel stat membru, referitoare la domeniul mobilitatii fortei de munca, facilitatile existente pentru accesul la angajare al lucratorilor romani, acordate de statele membre an baza acordurilor bilaterale trebuie sa fie mentinute si, daca este posibil, imbunatatite, celelalte state membre vor examina, de o maniera favorabila, posibilitatea de a ancheia acorduri similare.
2. Consiliul de asociere va examina acordarea de alte ambunatatiri, inclusiv facilitati de acces pentru formarea profesionala, an conformitate cu regulile si procedurile an vigoare an statele membre, cu luarea an considerare a situatiei pietei fortei de munca din statele membre si din Comunitate.
ART. 43
Pe durata celei de-a doua etape prevazute de art. 7 sau mai devreme, daca se decide astfel, Consiliul de Asociere va examina noi modalitati de imbunatatire a circulatiei lucratorilor, luind an considerare, antre altele, situatia si cerintele economice si sociale din Romania si situatia angajarii fortei de munca an Comunitate. Consiliul de Asociere va face recomandari an acest scop.
ART. 44
In scopul facilitarii restructurarii resurselor de forta de munca, ca urmare a restructurarii economice din Romania, Comunitatea va furniza asistenta tehnica pentru crearea, an Romania, a unui sistem adecvat de asigurari sociale conform art. 89.

CAP. 2
DREPTUL DE STABILIRE

ART. 45
1. Fiecare stat membru va acorda, pentru stabilirea companiilor si cetatenilor romani si pentru operatiunile desfasurate de companiile si cetatenii romani stabiliti pe teritoriul sau, de la intrarea an vigoare a acordului, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor companii si cetateni, cu exceptia domeniilor sectoarelor descrise an anexa nr. XVI.
2. Fara a prejudicia prevederile paragrafului 3, Romania va acorda, pentru stabilirea companiilor si cetatenilor din Comunitate si pentru operatiunile desfasurate de companiile si cetatenii din Comunitate, stabiliti pe teritoriul sau, de la intrarea an vigoare a acordului, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor companii si cetateni, cu exceptia domeniilor descrise an anexa nr. XVII. Daca legile si reglementarile existente nu acorda un astfel de tratament companiilor si cetatenilor din Comunitate pentru anumite activitati economice an Romania de la intrarea an vigoare a acordului, Romania va amenda legile si reglementarile respective, astfel ancat sa se asigure un astfel de tratament cel mai tirziu la sfarsitul celui de-al cincilea an de la data intrarii an vigoare a acestui acord.
3. Pentru domeniile si aspectele descrise an anexa nr. XVIII, cu exceptia activitatilor bancare cuprinse an Legea nr. 33/1991, Romania va acorda, gradual, cel mai tirziu pana la sfarsitul perioadei de tranzitie mentionate an art. 7, la stabilirea companiilor si cetatenilor din Comunitate, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor companii si cetateni. Referitor la activitatile bancare mai sus mentionate, tratamentul national va fi acordat cel mai tirziu pana la sfarsitul celui de-al cincilea an dupa intrarea an vigoare a prezentului acord.
4. Romania nu va adopta, pe durata perioadelor de tranzitie mentionate an paragrafele 2 si 3, noi reglementari sau masuri care sa introduca discriminari cu privire la stabilirea si la operatiunile desfasurate de companii si cetateni din Comunitate pe teritoriul sau, comparativ cu propriile companii si cetateni.
5. Pentru scopurile prezentului acord:
a) stabilire va insemna:
(i) an ceea ce priveste pe cetateni, dreptul de a initia si dezvolta activitati economice ca angajati proprii si de a infiinta si conduce antreprinderi, an special companii, pe care le controleaza efectiv. Situatia de angajat propriu si de antreprindere de afaceri apartinand cetatenilor nu se va extinde la cautarea sau preluarea locurilor de munca pe piata fortei de munca si nu va conferi un drept de acces pe piata fortei de munca a celeilalte parti. Prevederile prezentului capitol nu se aplica celor care nu sant exclusiv angajati proprii;
(ii) an ceea ce priveste companiile, dreptul de a initia si desfasura activitati economice prin anfiintarea si conducerea de filiale, sucursale sau reprezentante;
b) filiala a unei companii va insemna o companie care este efectiv controlata de prima companie;
c) activitati economice vor include an special activitati cu caracter industrial, activitati cu caracter comercial, meserii si activitati ale liberilor profesionisti.
6. Consiliul de Asociere va examina an mod regulat posibilitatea accelerarii acordarii tratamentului national an sectoarele mentionate an anexa nr. XVIII si a includerii domeniilor si aspectelor cuprinse an anexele nr. XVI si XVII an contextul aplicarii prevederilor paragrafelor 1, 2, 3 si 4 ale prezentului articol. Aceste anexe pot fi amendate prin decizia Consiliului de Asociere.
Dupa expirarea perioadelor de tranzitie mentionate la paragrafele 2 si 3, Consiliul de Asociere poate decide, an mod exceptional, la cererea Romaniei si, daca apare necesar, sa prelungeasca durata acelor perioade de tranzitie pentru anumite domenii sau aspecte, pentru o perioada limitata de timp.
7. Independent de prevederile prezentului articol, companiile din Comunitate stabilite pe teritoriul Romaniei vor avea, de la intrarea an vigoare a acordului, dreptul de a achizitiona, folosi, anchiria sau vinde bunuri imobile, iar an ceea ce priveste drepturile de proprietate publica, pamantul si padurile, dreptul de a le anchiria, daca acestea sant direct necesare pentru desfasurarea activitatilor economice pentru care ele au fost anfiintate. Acest drept nu include dreptul de stabilire an scopul comercializarii si intermedierii an domeniul proprietatilor imobiliare si al resurselor naturale.
Romania va acorda aceste drepturi sucursalelor si reprezentantelor anfiintate an Romania de companii din Comunitate, cel mai tirziu pana la sfarsitul primilor cinci ani de la data intrarii an vigoare a prezentului acord.
Romania va acorda aceste drepturi cetatenilor din Comunitate stabiliti an Romania ca persoane angajate proprii, cel mai tirziu pana la sfarsitul perioadei de tranzitie mentionate an art. 7.
ART. 46
1. Sub rezerva prevederilor art. 45, cu exceptia serviciilor financiare descrise an anexa nr. XVIII, fiecare parte poate reglementa stabilirea si operatiunile desfasurate de companii si cetateni pe teritoriul sau, astfel ancat aceste reglementari sa nu constituie o discriminare impotriva companiilor si cetatenilor celeilalte parti an comparatie cu propriile companii si propriii cetateni.
2. Referitor la serviciile financiare descrise an anexa nr. XVIII, prezentul acord nu prejudiciaza dreptul partilor de a adopta masurile necesare pentru desfasurarea politicilor monetare ale partilor sau pentru ratiuni de prudenta cu scopul de a asigura protectia investitiilor, depunatorilor, detinatorilor de titluri si a persoanelor carora li se datoreaza drepturi cu caracter fiduciar sau de a asigura integritatea si stabilitatea sistemului financiar. Aceste masuri nu vor discrimina pe motive de nationalitate companiile si cetatenii celeilalte parti an comparatie cu propriile companii sau propriii cetateni.
ART. 47
Pentru a facilita cetatenilor din Comunitate si din Romania initierea si desfasurarea an mod regulat de activitati profesionale an Romania si, respectiv, an Comunitate, Consiliul de Asociere va examina masurile necesare a fi luate pentru a se asigura recunoasterea reciproca a calificarilor. In acest scop el poate lua toate masurile necesare.
ART. 48
Prevederile art. 46 nu includ aplicarea de catre o parte a regulilor specifice referitoare la stabilirea si operatiunile desfasurate pe teritoriul sau de sucursalele si reprezentantele companiilor celeilalte parti care nu sant anfiintate pe teritoriul primei parti, reguli justificate de diferentele cu caracter legal sau tehnic antre asemenea sucursale si reprezentante, si sucursalele si reprezentantele companiilor anfiintate pe teritoriul sau, sau referitor la serviciile financiare, din ratiuni de prudenta. Diferenta de tratament nu va depasi ceea ce este strict necesar ca rezultat al unor asemenea diferente cu caracter legal sau tehnic, sau referitor la serviciile financiare descrise an anexa nr. XVIII, pentru ratiuni de prudenta.
ART. 49
1. O companie comunitara si, respectiv, o companie romana vor insemna, an sensul prezentului acord, o companie sau o firma anfiintata an concordanta cu legile unui stat membru sau, respectiv, ale Romaniei si avand sediul anregistrat, administratia centrala sau locul principal de afaceri pe teritoriul Comunitatii sau, respectiv, al Romaniei. Totusi, daca compania sau firma anfiintata an concordanta cu legile unui stat membru sau, respectiv, ale Romaniei, au doar sediul anregistrat pe teritoriul Comunitatii sau, respectiv, al Romaniei, operatiunile ei trebuie sa aiba o legatura reala si continua cu economia unui stat membru sau, respectiv, a Romaniei.
2. In privinta transportului maritim international vor fi, de asemenea, beneficiari ai prevederilor prezentului capitol si ale cap. III al acestui titlu, cetatenii sau companiile de transport maritim din statele membre sau, respectiv, din Romania, anfiintate an afara Comunitatii sau, respectiv, a Romaniei si controlate de cetateni dintr-un stat membru sau, respectiv, de cetateni ai Romaniei, daca navele lor sant anregistrate an acel stat membru sau, respectiv, an Romania, an concordanta cu legislatiile lor respective.
3. Cetatean al Comunitatii si, respectiv, al Romaniei, va insemna, pentru scopurile prezentului acord, o persoana fizica, care este cetatean al unuia dintre statele membre sau, respectiv, al Romaniei.
4. Prevederile prezentului acord nu vor prejudicia aplicarea de catre fiecare parte a oricaror masuri necesare sa previna eludarea masurilor sale referitoare la accesul tarilor terte pe piata sa, prin intermediul prevederilor acestui acord.
ART. 50
Pentru scopurile prezentului acord servicii financiare vor insemna acele activitati descrise an anexa nr. XVIII. Consiliul de Asociere poate extinde sau modifica continutul anexei nr. XVIII.
ART. 51
Pe durata primilor cinci ani urmatori datei intrarii an vigoare a prezentului acord, Romania poate introduce masuri derogatorii de la prevederile acestui capitol, an ceea ce priveste stabilirea companiilor si cetatenilor din Comunitate, daca anumite industrii:
- se afla an curs de restructurare sau;
- intimpina dificultati serioase, an special daca aceste dificultati conduc la probleme sociale deosebite an Romania; sau
- se confrunta cu eliminarea de pe piata sau cu o reducere drastica a cotei-parti din segmentul de piata detinut de companiile sau cetatenii romani antr-un anumit sector sau industrie an Romania; sau
- sant industrii noi, an formare an Romania.
Asemenea masuri:
(i) vor inceta sa se aplice cel mai tirziu la doi ani de la expirarea celui de-al cincilea an urmator datei intrarii an vigoare a prezentului acord; si
(ii) vor fi rezonabile si necesare an scopul remedierii situatiei; si
(iii) se vor referi numai la antreprinderile care vor fi anfiintate an Romania dupa intrarea an vigoare a acestor masuri si nu vor crea discriminare cu privire la desfasurarea activitatii companiilor si cetatenilor din Comunitate deja stabiliti an Romania an momentul introducerii respectivelor masuri, an comparatie cu companiile sau cetatenii romani.
Consiliul de Asociere poate decide, an mod exceptional, la cererea Romaniei, si, daca se iveste necesitatea, sa prelungeasca perioada la care se face referire an alin. (i) de mai sus, pentru un anumit sector si pentru o durata limitata de timp, care nu poate depasi perioada de tranzitie mentionata la art. 7.
La elaborarea si aplicarea unor asemenea masuri, Romania va acorda, ori de cate ori este posibil, un tratament preferential companiilor si cetatenilor din Comunitate si, an nici un caz, un tratament mai putin favorabil decat cel acordat companiilor si cetatenilor din oricare tara terta.
Inainte de introducerea acestor masuri, Romania va consulta Consiliul de Asociere si nu le va pune an aplicare decat dupa o luna de la notificarea catre Consiliul de Asociere a masurilor concrete care urmeaza a fi introduse de Romania, cu exceptia cazului an care amenintarea cu un prejudiciu ireparabil cere adoptarea unor masuri urgente, situatie an care Romania va consulta Consiliul de Asociere imediat dupa introducerea lor.
La expirarea celui de-al cincilea an urmator intrarii an vigoare a acordului, Romania poate introduce asemenea masuri numai cu autorizarea Consiliului de Asociere si an conditiile stabilite de acesta.
ART. 52
1. Prevederile prezentului capitol nu se vor aplica serviciilor de transport aerian, serviciilor de transport pe apele interioare si serviciilor de cabotaj de transport maritim.
2. Consiliul de Asociere poate face recomandari pentru ameliorarea dreptului de stabilire si de operare an sectoarele la care se refera paragraful 1.
ART. 53
1. Independent de prevederile cap. I al prezentului titlu, beneficiarii drepturilor de stabilire acordate de Romania si, respectiv, de Comunitate vor fi andreptatiti sa angajeze direct sau prin una dintre filialele lor, an concordanta cu legislatia an vigoare din tara gazda de stabilire, pe teritoriul Romaniei sau, respectiv, al Comunitatii, angajati care sant cetateni ai statelor membre ai Comunitatii si, respectiv, ai Romaniei, cu conditia ca acesti angajati sa fie persoane-cheie asa cum sant ele definite an paragraful 2 al prezentului articol si ca ei sa fie angajati exclusiv de catre astfel de beneficiari sau filialele lor. Permisele de rezidenta si de munca ale acestor persoane vor acoperi numai perioada angajarii respective.
2. Personalul-cheie al beneficiarilor drepturilor de stabilire, denumiti aici organizatii sant:
a) Functionari superiori ai unei organizatii, care conduc direct organizatia si sant supervizati si condusi, an principal, de consiliul de administratie sau actionarii afacerii, incluzind:
- conducerea organizatiei sau a unui departament sau subdivizie a organizatiei;
- supravegherea si controlul activitatii altor persoane de supraveghere, a angajatilor profesionali sau a persoanelor de conducere;
- persoane care au autoritatea personala de a angaja, concedia, recomanda angajarea, concedierea sau alte masuri vizind personalul.
b) Persoane angajate de organizatie care poseda analte sau deosebite:
- calificari pentru un anumit tip de munca sau comert care necesita cunostinte tehnice specifice;
- cunostinte esentiale pentru serviciul organizatiei, echipamentul de cercetare, tehnicile sau managementul.
Acestea pot include dar nu se limiteaza la membri ai profesiunilor acreditate.
Fiecare asemenea angajat trebuie sa fi fost angajat de organizatia respectiva cu cel putin un an anainte de detasarea de catre organizatie.
ART. 54
1. Prevederile acestui capitol vor fi aplicate cu limitele justificate de ratiuni de politica publica, securitate publica sau sanatate publica.
2. Ele nu se vor aplica acelor activitati care, pe teritoriul fiecarei parti, sant an legatura, fie si ocazional, cu exercitarea autoritatii oficiale.
ART. 55
Companiile care sant controlate si exclusiv detinute an comun de companii sau cetateni romani si de companii si cetateni din Comunitate vor fi, de asemenea, beneficiare ale prevederilor prezentului capitol si ale cap. III al acestui titlu.

CAP. 3
FURNIZAREA DE SERVICII INTRE COMUNITATE aI ROMaNIA

ART. 56
1. In conformitate cu prevederile prezentului capitol, partile se obliga sa adopte masurile necesare pentru a permite progresiv furnizarea de servicii de catre companiile si cetatenii din Comunitate sau din Romania, stabiliti pe teritoriul uneia dintre parti, alta decat cea a persoanei pentru care sant destinate serviciile, cu luarea an considerare a dezvoltarii sectoarelor de servicii ale partilor.
2. In pas cu procesul de liberalizare mentionat an paragraful 1 si sub rezerva prevederilor art. 59 paragraful 1, partile vor permite circulatia temporara a persoanelor fizice care furnizeaza servicii sau care sant angajati ai furnizorului de servicii an calitate de persoane-cheie, asa cum au fost ele definite an art. 53 paragraful 2, inclusiv persoane fizice care sant reprezentanti ai companiilor sau cetatenilor din Comunitate sau din Romania si care cauta sa dobindeasca intrare temporara an scopul negocierii vinzarilor de servicii sau antameaza acorduri pentru vanzarea de servicii an numele furnizorului de servicii, an masura an care respectivii reprezentanti nu sant implicati ei ansisi an vinzari directe catre publicul larg sau an furnizarea serviciilor.
3. Consiliul de Asociere va adopta masurile necesare pentru aplicarea progresiva a paragrafului 1 al prezentului articol.
ART. 57
In privinta furnizarii de servicii de transport antre Romania si Comunitate, prevederile art. 56 vor fi anlocuite de urmatoarele:
1. Referitor la transportul maritim, partile se obliga sa aplice efectiv principiul accesului nerestrictionat la piata si trafic, pe o baza comerciala.
a) Prevederile de mai sus nu prejudiciaza drepturile si obligatiile ce decurg din Codul de conduita al Natiunilor Unite privind conferintele de linie, asa cum sant ele aplicate de una sau de alta dintre partile contractante ale prezentului acord. Transportatorii de linie care nu participa la Conferinta vor fi liberi sa opereze an competitie cu cei din conferinta atat timp cat ei adera la principiul concurentei loiale, pe o baza comerciala.
b) Partile afirma angajamentul lor la un climat de competitie libera, ca fiind o trasatura esentiala a comertului cu marfuri an vrac, solide si lichide.
2. In aplicarea principiilor paragrafului 1, partile vor trebui:
a) sa nu introduca clauze de ampartire a ancarcaturii an viitoarele acorduri bilaterale cu tari terte, decat an acele situatii exceptionale cand companiile de transport de linie ale uneia sau alteia dintre partile la prezentul acord nu ar avea alta posibilitate efectiva de a se ocupa de comert spre si dinspre tara terta interesata;
b) sa interzica aranjamentele de ampartire a ancarcaturii an viitoarele acorduri bilaterale referitoare la comertul cu marfuri an vrac, solide si lichide;
c) sa elimine, la intrarea an vigoare a prezentului acord, toate masurile unilaterale, administrative, tehnice si alte obstacole care ar putea avea efecte restrictive sau discriminatorii asupra furnizarii libere de servicii an transportul maritim international.
3. In vederea asigurarii unei dezvoltari coordonate si a unei liberalizari progresive a transportului antre parti, adaptat necesitatilor comerciale reciproce, conditiile accesului reciproc pe piata transportului aerian si a transportului terestru vor fi stabilite prin acorduri speciale de transport, negociate antre parti dupa intrarea an vigoare a prezentului acord.
4. Inaintea ancheierii acordurilor la care se refera pct. 3, partile nu vor adopta nici o masura si nu vor antreprinde nici o actiune mai restrictiva sau discriminatorie an comparatie cu situatia existenta an ziua precedenta intrarii an vigoare a acordului.
5. Pe durata perioadei de tranzitie, Romania va adapta progresiv legislatia sa, inclusiv regulile administrative, tehnice sau de alta natura, la legislatia Comunitatii din domeniul transportului aerian sau terestru, an masura an care aceasta serveste scopurilor de liberalizare, de acces reciproc la pietele partilor si faciliteaza circulatia calatorilor si marfurilor.
6. Pe masura progresului comun an realizarea obiectivelor prezentului capitol, Consiliul de Asociere va examina caile de creare a conditiilor necesare pentru ambunatatirea libertatii de a furniza servicii de transport aerian si terestru.
ART. 58
Prevederile art. 54 se vor aplica prevederilor cuprinse an prezentul capitol.

CAP. 4
PREVEDERI GENERALE

ART. 59
1. In aplicarea titlului IV al prezentului acord, nici o prevedere a acordului nu va impiedica partile sa aplice legile si reglementarile proprii referitoare la intrarea, sederea, munca, conditiile de munca, stabilirea persoanelor fizice si furnizarea de servicii, cu conditia ca, procedand astfel, ele sa nu le aplice de o astfel de maniera ancat sa anuleze sau sa slabeasca beneficiile decurgind, pentru fiecare dintre parti, din conditiile unei prevederi specifice a acordului. Aceasta prevedere nu prejudiciaza aplicarea art. 54.
2. Prevederile cap. II, III si IV ale titlului IV vor fi revazute prin decizia Consiliului de Asociere, an lumina rezultatelor negocierilor privind serviciile care se desfasoara an cadrul Rundei Uruguay si an special an scopul de a se asigura ca, an conformitate cu orice prevedere a prezentului acord, o parte acorda celeilalte parti un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat an baza prevederilor unui viitor acord general privind comertul si serviciile (G.A.T.S.).
3. Excluderea companiilor sau cetatenilor din Comunitate stabiliti an Romania conform prevederilor cap. II al titlului IV, de la acordarea, de catre Romania, de ajutor public an domeniile serviciilor de educatie publica, serviciilor de sanatate sau sociale si ale serviciilor culturale, pe durata perioadei de tranzitie la care se refera art. 7, va trebui sa fie considerata compatibila cu prevederile titlului IV si cu regulile de concurenta stipulate an titlul V.

TITLUL V - PLATI, CAPITAL, CONCURENTA aI ALTE PREVEDERI CU CARACTER ECONOMIC, ARMONIZAREA LEGISLAeIEI

CAP. 1
PLATI CURENTE aI MISCAREA CAPITALULUI

ART. 60
Partile se obliga sa autorizeze, an valuta liber convertibila, orice plata din contul curent al balantei de plati, an masura an care tranzactiile referitoare la plati se refera la circulatia marfurilor, serviciilor sau persoanelor antre parti, care a fost liberalizata an conformitate cu prezentul acord.
ART. 61
1. Cu privire la tranzactiile din contul de capital din balanta de plati, Romania si, respectiv, statele membre vor asigura, de la intrarea an vigoare a acordului, circulatia libera a capitalului legat de investitiile directe facute an companii anfiintate conform legilor an vigoare an tara gazda si de investitiile facute conform prevederilor cap. II din titlul IV, si lichidarea sau repatrierea acestor investitii si a oricarui profit rezultat din acestea.
2. Indiferent de prevederile de mai sus, o astfel de circulatie libera, lichidare si repatriere vor fi asigurate pana la sfarsitul primei etape prezentate an art. 7, pentru toate investitiile legate de stabilirea an Romania a cetatenilor din Comunitate ca persoane care desfasoara activitati proprii, conform cap. II din titlul IV.
3. Fara a prejudicia prevederile paragrafului 1, statele membre, de la intrarea an vigoare a acordului, si Romania, de la sfarsitul celui de-al cincilea an urmator intrarii an vigoare a acordului, nu vor introduce noi restrictii valutare la circulatia de capital si la platile curente aferente antre rezidenti ai Comunitatii si ai Romaniei si nu vor face aranjamentele existente mai restrictive.
4. Partile se vor consulta reciproc an scopul de a facilita circulatia capitalului antre Comunitate si Romania pentru a promova obiectivele prezentului acord.
ART. 62
1. Pe durata primilor cinci ani urmatori datei intrarii an vigoare a prezentului acord, partile vor adopta masuri care sa permita crearea conditiilor necesare pentru aplicarea graduala, an viitor, a regulilor Comunitatii referitoare la libera circulatie a capitalului.
2. Pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului, Consiliul de Asociere va examina caile care sa faca posibila aplicarea deplina a regulilor Comunitatii privind circulatia capitalului.
ART. 63
Cu referire la prevederile prezentului capitol si independent de prevederile art. 65, pana la introducerea deplinei convertibilitati a monedei Romaniei an sensul art. VIII al Fondului Monetar International (F.M.I.), Romania poate aplica, an circumstante exceptionale, restrictii de schimb legate de acordarea sau preluarea de credite pe termen scurt sau mediu, cu conditia ca aceste restrictii sa fie impuse Romaniei la acordarea de astfel de credite si sa fie permise an conformitate cu statutul Romaniei an cadrul F.M.I.
Romania va aplica aceste restrictii de o maniera nediscriminatorie. Ele se vor aplica astfel ancat sa perturbe cat mai putin prezentul acord. Romania va informa prompt Consiliul de Asociere asupra introducerii unor astfel de masuri si a oricaror modificari ale acestora.

CAP. 2
CONCURENTA aI ALTE PREVEDERI CU CARACTER ECONOMIC

ART. 64
1. Sant incompatibile cu buna functionare a acordului, an masura an care ele pot afecta comertul antre Romania si Comunitate:
(i) orice acorduri antre antreprinderi, decizii ale asociatiilor de antreprinderi si practicile concertate antre antreprinderi avand ca obiect sau efect prevenirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei;
(ii) abuzul din partea uneia sau mai multor antreprinderi de a avea o pozitie dominanta, pe teritoriul Romaniei sau al Comunitatii, an ansamblu, sau pe o parte substantiala a acestuia;
(iii) orice ajutor public care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor antreprinderi sau a productiei unor anumite marfuri.
2. Orice practica contrara prezentului articol va fi examinata pe baza criteriilor care rezulta din aplicarea regulilor din art. 85, 86 si 92 din Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene.
3. Consiliul de Asociere va adopta, an termen de trei ani de la intrarea an vigoare a acordului, regulile necesare pentru aplicarea paragrafelor 1 si 2.
4. a) In scopul aplicarii prevederii paragrafului 1 pct. (iii), partile recunosc ca, an perioada primilor cinci ani dupa intrarea an vigoare a acordului, orice ajutor public acordat de Romania va fi evaluat luindu-se an considerare faptul ca Romania va fi considerata o regiune identica cu cele ale Comunitatii descrise an art. 92.3 lit. a) al Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene. Consiliul de Asociere va decide, tinand cont de situatia economica din Romania, daca perioada respectiva va fi extinsa pentru o noua perioada de cinci ani.
b) Fiecare parte va asigura transparenta an domeniul ajutorului public, antre altele, prin raportarea anuala catre cealalta parte a sumei totale si a distribuirii ajutorului acordat si prin furnizarea, la cerere, de informatii referitoare la schemele de ajutor. La cererea uneia dintre parti, va furniza informatii privind anumite cazuri individuale de ajutor public.
5. Referitor la produsele mentionate la cap. II si III ale titlului III: prevederile paragrafului 1 subparagraful (iii) nu se aplica; orice practica contrara paragrafului 1 subparagraful (i) va fi evaluata conform criteriilor stabilite de Comunitate an baza art. 42 si 43 ale Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene si an special a celor stabilite prin Reglementarea Consiliului nr. 26/1962.
6. Daca Romania sau Comunitatea considera ca o anumita practica este incompatibila cu prevederile paragrafului 1 si:
- nu este conforma cu regulile mentionate an paragraful 3, sau
- an absenta unor asemenea reguli si daca asemenea practici cauzeaza sau ameninta sa cauzeze prejudicii serioase intereselor celeilalte parti sau pagube materiale industriei sale nationale, inclusiv industriei serviciilor, ea poate adopta masuri adecvate dupa consultari an cadrul Consiliului de Asociere sau dupa 30 de zile lucratoare de la solicitarea unor astfel de consultari.
In cazul unor practici incompatibile cu paragraful 1 subparagraful (iii) al prezentului articol, asemenea masuri adecvate vor fi adoptate acolo unde se aplica Acordul general pentru tarife vamale si comert, numai an conformitate cu procedurile si an conditiile stipulate de Acordul general pentru tarife vamale si comert si de orice alte instrumente relevante, negociate sub auspiciile sale care sant aplicabile antre parti.
7. Indiferent de orice alte prevederi contrare adoptate an conformitate cu paragraful 3, partile vor schimba informatii luind an considerare limitarile impuse de cerintele pastrarii secretului profesional si de afaceri.
8. Acest articol nu se va aplica produselor care intra sub incidenta Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului care formeaza obiectul Protocolului nr. 2.
ART. 65
1. Partile se vor stradui sa evite impunerea de masuri restrictive, inclusiv masuri la import pentru scopurile balantei de plati. In situatia introducerii lor, partea care a procedat astfel va prezenta celeilalte parti un calendar al eliminarii acestor masuri.
2. Daca Romania sau unul sau mai multe state membre se afla an serioase dificultati ale balantei de plati sau exista o amenintare iminenta a unei astfel de situatii, Romania sau Comunitatea, dupa caz, pot adopta, an conformitate cu conditiile prevazute an Acordul general pentru tarife vamale si comert, masuri restrictive, inclusiv masuri referitoare la import, care vor avea o durata limitata si care nu vor depasi ceea ce este necesar an vederea remedierii situatiei balantei de plati. Romania sau Comunitatea, dupa caz, vor informa cealalta parte despre aceasta.
3. Orice masuri restrictive nu se vor aplica transferurilor legate de investitii si an special de repatrierea sumelor investite sau reinvestite sau de orice alt fel de venituri care rezulta din acestea.
ART. 66
In privinta antreprinderilor publice si a antreprinderilor carora le-au fost acordate drepturi speciale sau exclusive, Consiliul de Asociere va asigura ca, ancepand cu cel de-al treilea an de la data intrarii an vigoare a acordului, principiile Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene, andeosebi art. 90 si principiile Documentului final din aprilie 1990 al reuniunii de la Bonn a Conferintei pentru Securitate si Cooperare an Europa (an special prevederile referitoare la libertatea de decizie a antreprenorilor) vor fi aplicate an operarea prezentului acord.
ART. 67
1. Romania va continua sa imbunatateasca protectia drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si comerciala, an scopul de a asigura, pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului, un nivel de protectie similar cu cel existent an Comunitate, inclusiv mijloace comparabile de aplicare a acestor drepturi.
2. In acelasi interval de timp, Romania va solicita sa adere la Conventia de la Munchen privind acordarea patentelor europene din 5 octombrie 1973. Romania va adera, de asemenea, la celelalte conventii multilaterale referitoare la drepturile de proprietate intelectuala, industriala si comerciala (mentionate an paragraful 1 al anexei nr. XIX), la care statele membre sant parti sau pe care statele membre le aplica "de facto".
3. Dupa intrarea an vigoare a prezentului acord, Romania va acorda un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat oricarei tari terte an baza unui acord bilateral.
ART. 68
1. Partile considera ca deschiderea de licitatii pentru contracte publice pe baza principiilor nediscriminatorii si reciprocitatii, andeosebi an contextul G.A.T.T., constituie un obiectiv dezirabil.
2. Companiilor din Romania, asa cum sant ele definite an art. 49 al prezentului acord, li se va permite accesul la procedurile de adjudecare a contractelor an Comunitate an conformitate cu regulile de procedura din Comunitate, acordindu-li-se un tratament nu mai putin favorabil decat cel aplicat companiilor din Comunitate, de la intrarea an vigoare a acordului.
Companiilor din Comunitate, asa cum sant ele definite an art. 49 al prezentului acord, li se va permite accesul la procedurile de adjudecare a contractelor publice, an Romania, sub un tratament nu mai putin favorabil decat cel aplicat companiilor din Romania, cel mai tirziu pana la sfarsitul perioadei de tranzitie prevazute an art. 7.
Companiile din Comunitate stabilite an Romania an conformitate cu prevederile cap. II al titlului IV, sub forma filialelor, asa cum sant ele descrise an art. 45 si an art. 55, vor avea acces, de la data intrarii an vigoare a prezentului acord, la procedurile de adjudecare a contractelor sub un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat companiilor din Romania. Companiilor din Comunitate stabilite an Romania sub forma sucursalelor sau reprezentantelor, asa cum sant ele descrise an art. 45, li se va acorda un asemenea tratament, cel mai tirziu la sfarsitul perioadei de tranzitie prevazute an art. 7.
Consiliul de Asociere va examina periodic posibilitatea ca Romania sa introduca accesul la procedurile de adjudecare an Romania pentru toate companiile din Comunitate, anainte de sfarsitul perioadei de tranzitie.
3. Referitor la dreptul de stabilire, operatiuni, furnizare de servicii antre Romania si Comunitate, ca si la angajarea si circulatia fortei de munca legate de andeplinirea contractelor publice, vor fi aplicabile prevederile art. 38-59.

CAP. 3
ARMONIZAREA LEGISLAeIEI

ART. 69
Partile recunosc ca o conditie importanta a integrarii economice a Romaniei an Comunitate este armonizarea legislatiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a Comunitatii. Romania se va stradui sa asigure ca legislatia sa sa devina, gradual, compatibila cu cea a Comunitatii.
ART. 70
Armonizarea legislatiei se va extinde an special an urmatoarele domenii: legea vamala, legea societatilor, legea bancara, conturile si taxele societatilor, proprietatea intelectuala, protectia fortei de munca si a locurilor de munca, securitatea sociala, serviciile financiare, regulile de concurenta, protectia sanatatii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor, protectia consumatorilor, impozitarea indirecta, standardele si normele tehnice, legile si reglementarile an domeniul nuclear, transport si mediu.
ART. 71
Comunitatea va furniza Romaniei asistenta tehnica pentru aplicarea acestor masuri, care poate include, printre altele:
- schimb de experti;
- furnizarea ultimelor informatii, andeosebi asupra legislatiei relevante;
- organizarea de seminarii;
- activitati de formare;
- ajutor pentru traducerea legislatiei din Comunitate, an sectoarele relevante.

TITLUL VI - COOPERAREA ECONOMICA

ART. 72
1. Comunitatea si Romania vor stabili relatii de cooperare economica menite sa contribuie la dezvoltarea Romaniei si la cresterea potentialului sau. O astfel de cooperare va antari legaturile economice existente, pe cea mai larga baza posibila, an beneficiul ambelor parti.
2. Politicile si celelalte masuri vor fi destinate sa produca dezvoltarea economica si sociala a Romaniei si se vor ghida dupa principiul dezvoltarii durabile. Aceste politici trebuie sa cuprinda, de la anceput, totalitatea considerentelor de mediu si sa fie corelate cu cerintele unei dezvoltari sociale armonioase.
3. In acest scop, cooperarea trebuie sa se concentreze, an special, asupra politicilor si masurilor legate de industrie, inclusiv de sectorul minier, investitii, agricultura, energie, transport, dezvoltare regionala si turism.
4. Se va acorda o atentie speciala masurilor capabile sa stimuleze cooperarea dintre tarile Europei Centrale si de Est, an scopul unei dezvoltari armonioase an zona.
ART. 73
Cooperarea industriala
1. Cooperarea va fi menita sa promoveze, an special, urmatoarele:
- cooperarea industriala antre agentii economici ai ambelor parti, avand ca principal obiectiv antarirea sectorului privat;
- participarea Comunitatii la eforturile Romaniei de modernizare si restructurare a industriei sale, atat an sectorul public cat si an cel privat, ceea ce va face efectiva tranzitia de la sistemul centralizarii planificate la economia de piata, an conditii care sa asigure protejarea mediului anconjurator;
- restructurarea unor sectoare specifice;
- anfiintarea de noi antreprinderi an zone care ofera potential de crestere;
- transferul de tehnologie si know-how.
2. Initiativele de cooperare industriala vor lua an considerare prioritatile stabilite de Romania. Initiativele trebuie sa urmareasca, an special, crearea unui cadru propice pentru antreprinderi, ambunatatirea know-how-ului an domeniul managementului si promovarea transparentei an privinta pietelor si a conditiilor pentru antreprinderi si vor cuprinde asistenta tehnica, atunci cand este cazul.
ART. 74
Promovarea si protectia investitiilor
1. Cooperarea va fi menita sa creeze un climat favorabil pentru investitiile particulare, atat din tara cat si din strainatate, ceea ce este esential pentru reconstructia economica si industriala an Romania.
2. Obiectivele speciale ale cooperarii vor fi:
- pentru Romania, stabilirea si ambunatatirea cadrului legal care favorizeaza si protejeaza investitiile;
- ancheierea de catre Romania si statele membre, de acorduri de promovare si protejare a investitiilor;
- punerea an aplicare a unor aranjamente propice transferului de capital;
- crearea unei mai bune protectii a investitiilor;
- continuarea abrogarii actelor normative invechite si ambunatatirea infrastructurii economice;
- schimbul de informatii asupra oportunitatilor de investitii sub forma de targuri comerciale, expozitii, saptamini comerciale si al altor asemenea actiuni.
ART. 75
Standardele agroindustriale si aprecierea conformitatii
1. Partile vor coopera an scopul de a reduce diferentele an domeniul procedurilor privind standardizarea si aprecierea conformitatii.
2. In acest scop, cooperarea va urmari:
- promovarea alinierii Romaniei la reglementarile tehnice comunitare si la standardele europene privind calitatea produselor alimentare de origine industriala si agricola;
- promovarea utilizarii reglementarilor tehnice comunitare, a standardelor europene si a procedurilor de apreciere a conformitatii;
- ancheierea, atunci cand este cazul, de acorduri privind recunoasterea reciproca an aceste domenii;
- ancurajarea participarii active si regulate a Romaniei la lucrarile organizatiilor specializate (C.E.N., C.E.N.E.L.E.C., E.T.S.I., E.O.T.C.).
3. Comunitatea va acorda asistenta tehnica Romaniei, dupa caz.
ART. 76
Cooperarea an stiinta si tehnologie
1. Partile vor promova cooperarea an activitati de cercetare si dezvoltare tehnologica. Ele vor acorda o atentie speciala urmatoarelor:
- schimbului de informatii stiintifice si tehnice, inclusiv informatii privind politicile si activitatile stiintifice si tehnologice ale fiecareia dintre parti;
- organizarii de reuniuni stiintifice comune (seminarii si ateliere);
- activitatilor comune de cercetare si dezvoltare menite sa incurajeze progresul stiintific si transferul de tehnologie si know-how;
- activitatilor de pregatire profesionala si programe de mobilitate pentru cercetatorii si specialistii ambelor parti;
- dezvoltarii unei atmosfere propice cercetarii si aplicarii de tehnologii noi si protectiei corespunzatoare a proprietatii intelectuale asupra rezultatelor cercetarii;
- participarii Romaniei la programele comunitare an conformitate cu paragraful 3. Va fi acordata asistenta tehnica, dupa caz.
2. Consiliul de Asociere va stabili procedurile adecvate pentru dezvoltarea cooperarii.
3. Cooperarea an cadrul programului comunitar an domeniul cercetarii si al dezvoltarii tehnologice va fi pusa an practica pe baza unor aranjamente specifice care urmeaza a fi negociate si ancheiate conform procedurilor legale ale fiecareia dintre parti.
ART. 77
Invatamant si pregatire profesionala
1. Partile vor coopera, an scopul de a ridica nivelul general de educatie si calificare profesionala an Romania, atat an sectorul public cat si an cel privat, luind an considerare prioritatile Romaniei. Cadrul institutional si planurile de cooperare urmeaza a fi stabilite (ancepand cu Fundatia Europeana pentru Pregatire Profesionala, atunci cand aceasta va fi anfiintata, si programul TEMPUS). Participarea Romaniei la alte programe comunitare ar putea fi luata, de asemenea, an considerare an acest context.
2. Cooperarea se va concentra, an special, asupra urmatoarelor domenii:
- reforma sistemului de anvatamant si pregatire profesionala an Romania;
- pregatirea initiala, pregatirea la locul de munca si recalificarea, inclusiv a directorilor si a functionarilor superiori civili, atat an sectorul public cat si an cel privat, an special an domenii prioritare, care urmeaza a fi stabilite;
- cooperarea antre universitati, cooperarea antre universitati si firme si mobilitatea pentru profesori, studenti, administratori si tineret;
- promovarea predarii an domeniul studiilor europene, an cadrul unor institutii adecvate;
- recunoasterea reciproca a perioadelor de studii si a diplomelor;
- predarea limbilor comunitare;
- pregatirea translatorilor si interpretilor si promovarea utilizarii normelor lingvistice si a terminologiei comunitare si dezvoltarea unei infrastructuri corespunzatoare pentru traducerea din limba romana an limbile comunitare;
- dezvoltarea anvatamantului de la distanta si a noilor tehnologii de pregatire;
- acordarea de burse de studii;
- asigurarea materialelor si echipamentelor pentru pregatire.
Pentru a promova integrarea Romaniei la nivelul institutiilor comunitare de anvatamant si cercetare, asa cum se prevede an art. 76, Comunitatea va lua masurile corespunzatoare pentru a facilita cooperarea Romaniei cu institutiile europene pertinente. Aceasta poate cuprinde participarea Romaniei la activitatile acestor institutii, precum si anfiintarea de filiale ale acestora an Romania. Obiectivele institutiilor mentionate mai sus trebuie sa se concentreze asupra pregatirii profesorilor, specialistilor si functionarilor publici care urmeaza a fi implicati an procesul de integrare si cooperare europeana cu institutiile comunitare.
ART. 78
Agricultura si sectorul agroindustrial
1. Cooperarea an acest domeniu va avea drept scop modernizarea, restructurarea si privatizarea agriculturii si sectorului agroindustrial din Romania. Se vor depune eforturi mai ales pentru:
- dezvoltarea fermelor particulare, a canalelor de distribuire, a metodelor de depozitare, a marketingului si managementului etc.;
- modernizarea infrastructurii rurale (transport, aprovizionarea cu apa, telecomunicatii);
- ambunatatirea planificarii utilizarii terenului agricol, inclusiv planificarea urbana si an constructii;
- ambunatatirea productivitatii, calitatii si eficientei prin utilizarea unor metode si produse adecvate;
- asigurarea pregatirii si andrumarii an utilizarea metodelor de productie antipoluante;
- promovarea complementaritatii an agricultura;
- promovarea schimbului de know-how, an special antre sectoarele particulare din cadrul Comunitatii si Romaniei;
- dezvoltarea si modernizarea firmelor de prelucrare si a tehnicilor lor de marketing;
- dezvoltarea cooperarii an domeniul sanatatii animalelor, al sanatatii produselor alimentare agricole (inclusiv ionizarea), al sanatatii plantelor, an scopul de a se realiza armonizarea graduala cu standardele comunitare, prin asistenta an domeniul pregatirii cadrelor si al organizarii controlului;
- stabilirea si promovarea cooperarii efective an privinta sistemelor informationale an agricultura;
- dezvoltarea si promovarea cooperarii efective an privinta sistemelor de asigurare a calitatii, compatibile cu modelele comunitare;
- schimbul de informatii an privinta politicii agricole si legislatiei;
- acordarea de asistenta tehnica si transferul de know-how catre Romania an privinta sistemului de aprovizionare cu lapte a scolilor.
2. Pentru alte scopuri, Comunitatea va acorda asistenta tehnica, dupa cum va fi cazul.
ART. 79
Energia
1. In contextul principiilor economiei de piata si al Cartei Europene a Energiei, partile vor coopera pentru dezvoltarea integrarii treptate a pietelor energiei an Europa.
2. Cooperarea va include, printre altele, asistenta tehnica, atunci cand este cazul, an urmatoarele domenii:
- formularea si planificarea politicii energetice;
- managementul si pregatirea profesionala pentru sectorul energetic;
- promovarea economisirii energiei si a eficientei energetice;
- dezvoltarea resurselor de energie;
- ambunatatirea distributiei, precum si ambunatatirea si diversificarea aprovizionarii;
- impactul ecologic al productiei si consumului de energie;
- sectorul energiei nucleare;
- deschiderea antr-o mai mare masura a pietei energiei, inclusiv facilitarea tranzitului de gaz si electricitate;
- sectoarele de electricitate si gaz, inclusiv analizarea posibilitatii de interconectare a retelelor de aprovizionare;
- modernizarea infrastructurilor energetice;
- formularea conditiilor-cadru pentru cooperarea dintre antreprinderile din acest sector, ceea ce ar putea cuprinde ancurajarea societatilor mixte;
- transferul de tehnologie si know-how, care poate cuprinde, daca este cazul, promovarea si comercializarea de tehnologii energetice eficiente.
ART. 80
Cooperare an sectorul nuclear
1. Scopul cooperarii este asigurarea unei utilizari an conditii de securitate a energiei nucleare.
2. Cooperarea va acoperi, an principal, urmatoarele subiecte:
- masuri industriale pentru siguranta an functionare a centralelor nucleare romanesti;
- perfectionarea profesionala a personalului de conducere si a altor categorii de personal care lucreaza cu instalatiile nucleare;
- perfectionarea legilor si reglementarilor romane privind securitatea nucleara si antarirea rolului autoritatilor de supraveghere si cresterea resurselor lor;
- securitatea nucleara, pregatirea si conducerea an situatii de urgenta nucleara;
- protectia impotriva radiatiilor, inclusiv controlul radiatiilor din mediul anconjurator;
- probleme legate de ciclul combustibilului si securitatea materialelor nucleare;
- gospodarirea deseurilor radioactive;
- retragerea autorizatiei si demontarea instalatiilor nucleare;
- decontaminarea.
3. Cooperarea va cuprinde schimbul de informatii si experienta si activitati de cercetare-dezvoltare an conformitate cu art. 76.
ART. 81
Mediul anconjurator
1. Partile vor dezvolta si antari cooperarea an domeniul mediului anconjurator si al sanatatii oamenilor, pe care ele o considera a fi o prioritate.
2. Cooperarea va avea drept scop combaterea deteriorarii mediului anconjurator si an special:
- controlul efectiv al nivelurilor de poluare; sistemul de informatii privind starea mediului anconjurator;
- combaterea locala, regionala si transfrontiera a poluarii aerului si a apei;
- restaurarea ecologica;
- productia si utilizarea de energie an mod durabil, eficient si efectiv din punct de vedere al mediului anconjurator; securitatea uzinelor industriale;
- clasificarea si manipularea an conditii de siguranta a produselor chimice;
- calitatea apei, an special a apelor care traverseaza frontiera (Dunarea, Marea Neagra);
- reducerea cantitatii de deseuri, reciclarea si eliminarea lor an conditii de siguranta, aplicarea Conventiei de la Basel;
- impactul ecologic al agriculturii, eroziunii solului si al poluarii chimice;
- protejarea padurilor;
- conservarea biodiversitatii;
- planificarea utilizarii pamantului, inclusiv planificarea urbana si an constructii;
- utilizarea instrumentelor economice si fiscale;
- schimbarea climatului global;
- instruirea si atentionarea an privinta problemelor mediului.
3. Cooperarea se va desfasura, an special, prin:
- schimbul de informatii si de experti, inclusiv informatii si experti an domeniul transferului de tehnologii curate si al utilizarii sigure si sanatoase, din punct de vedere al mediului, a biotehnologiilor;
- programe de pregatire profesionala;
- activitati comune de cercetare;
- armonizarea legilor (standarde comunitare);
- cooperarea la nivel regional (inclusiv cooperarea an cadrul Agentiei Europene a Mediului cand va fi creata de Comunitate) si la nivel international;
- dezvoltarea de strategii, an special an legatura cu problemele globale si de clima;
- studii privind impactul ecologic.
ART. 82
Gospodarirea apelor
Partile vor dezvolta cooperarea an diverse domenii privind gospodarirea apelor, an special an ceea ce priveste:
- utilizarea cu grija fata de mediu a apei cursurilor transfrontiera si a raurilor si lacurilor care traverseaza frontierele;
- armonizarea reglementarilor privind gospodarirea apelor si mijloacele de reglementare tehnica a apei (directive, limite, standarde, normative, logistica);
- modernizarea cercetarii si dezvoltarii (R and D) si a bazei stiintifice a gospodaririi apelor.
ART. 83
Transportul
1. Partile vor dezvolta si antari cooperarea dintre ele, astfel ancat sa dea posibilitatea Romaniei sa:
- restructureze si sa modernizeze transportul;
- imbunatateasca circulatia pasagerilor si a marfurilor si accesul la piata transporturilor, prin anlaturarea obstacolelor administrative, tehnice si de alta natura;
- faciliteze tranzitul comunitar prin Romania, pe cai rutiere, feroviare, pe cai navigabile interioare si transportul combinat;
- realizeze functionarea unor standarde comparabile cu cele comunitare.
2. Cooperarea va cuprinde an special, urmatoarele:
- programe de pregatire economica, juridica si tehnica;
- furnizarea de asistenta tehnica, consultanta si schimbul de informatii;
- furnizarea mijloacelor de dezvoltare a infrastructurii de transport an Romania.
3. Cooperarea va cuprinde urmatoarele domenii prioritare:
- constructia si modernizarea transportului rutier, inclusiv usurarea treptata a conditiilor de tranzit;
- administrarea cailor ferate si a aeroporturilor, inclusiv cooperarea dintre autoritatile nationale corespunzatoare;
- modernizarea principalelor rute de interes comun si a legaturilor transeuropene, a infrastructurii rutiere, a celei de navigatie interioara, feroviare, portuare si aeroportuare;
- planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si a constructiilor legate de transporturi;
- modernizarea echipamentului tehnic pentru a corespunde standardelor comunitare, an special, an domeniile transportului rutier si feroviar, al transportului multimodal si al transbordarii;
- elaborarea unor politici consecvente an domeniul transporturilor, compatibile cu cele aplicate an Comunitate;
- promovarea programelor comune tehnologice si de cercetare, an conformitate cu art. 76.
ART. 84
Telecomunicatii, servicii postale si transmisiuni
1. Partile vor extinde si antari cooperarea an acest domeniu si, an acest scop, vor initia, cu prioritate, urmatoarele actiuni:
- schimbul de informatii an privinta politicilor din domeniul telecomunicatiilor, serviciilor postale si transmisiunilor;
- schimbul de informatii tehnice si de alta natura si organizarea de seminarii, ateliere si conferinte pentru expertii ambelor parti;
- efectuarea de actiuni de pregatire profesionala si de andrumare;
- efectuarea de transferuri de tehnologie;
- crearea de organisme adecvate pentru ambele parti care sa elaboreze proiecte comune;
- promovarea standardelor europene, a sistemelor de certificare si a abordarii reglementarilor;
- promovarea noilor facilitati an domeniul comunicatiilor serviciilor si instalatiilor, an special a acelora cu aplicabilitate comerciala.
2. Aceste activitati se vor concentra asupra urmatoarelor domenii prioritare:
- modernizarea retelei de telecomunicatii din Romania si integrarea sa an retelele europene si mondiale;
- cooperarea an cadrul structurilor europene de standardizare;
- integrarea an sistemul transeuropean; aspectele juridice si de reglementare an domeniul telecomunicatiilor;
- administrarea telecomunicatiilor si a serviciilor postale si de transmisiuni an noul climat economic; structuri organizatorice, strategii si planificare, principii privind achizitiile;
- planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si an constructii;
- modernizarea serviciilor postale si de transmisiuni ale Romaniei, inclusiv aspectele juridice si de reglementare.
ART. 85
Servicii bancare, de asigurari si alte servicii financiare si cooperarea an domeniul expertizei
1. Partile vor coopera cu scopul de a stabili si dezvolta un cadru propice pentru ancurajarea sectoarelor de servicii bancare, de asigurari si financiare an Romania.
a) Cooperarea se va concentra asupra:
- adoptarii unui sistem contabil cu standardele europene;
- intaririi si restructurarii sistemului bancar si financiar;
- ambunatatirii dirijarii si reglementarii serviciilor bancare si financiare;
- pregatirii glosarelor de tehnologii;
- schimbului de informatii privind legile an vigoare sau an curs de pregatire.
b) In acest scop, cooperarea va cuprinde prevederi legate de asistenta tehnica si pregatirea profesionala.
2. Partile vor coopera cu scopul de a dezvolta an Romania sisteme eficiente de expertiza, bazate pe metode si proceduri comunitare standard.
ART. 86
Politica monetara
La cererea autoritatilor romane, Comunitatea va acorda asistenta tehnica menita sa sprijine eforturile Romaniei de a introduce convertibilitatea deplina a leului si armonizarea treptata a politicilor sale cu cele ale Sistemului Monetar European. Aceasta va cuprinde schimbul de informatii privind principiile si modul de functionare a Sistemului Monetar European.
ART. 87
Spalarea banilor
1. Partile vor crea cadrul cooperarii menite sa previna utilizarea sistemelor lor financiare an scopul spalarii cistigurilor provenite din activitati criminale an general si din traficul de droguri an special.
2. Cooperarea an acest domeniu va cuprinde asistenta administrativa si tehnica menita sa stabileasca standardele adecvate impotriva spalarii banilor, echivalente cu cele adoptate de catre Comunitate si de catre forurile internationale an acest domeniu, inclusiv de catre Forta de Actiune an Scopuri Financiare (FATF).
ART. 88
Dezvoltarea regionala
1. Partile vor antari cooperarea dintre ele an domeniul dezvoltarii regionale si al planificarii utilizarii terenului.
2. In acest scop, pot fi antreprinse oricare dintre urmatoarele masuri:
- schimbul de informatii de catre autoritatile nationale, regionale sau locale privind politica regionala si de planificare a utilizarii terenului si, daca este cazul, acordarea de asistenta Romaniei pentru formularea unei asemenea politici;
- actiuni comune antreprinse de catre autoritatile regionale si locale an domeniul dezvoltarii economice;
- schimbul de vizite pentru explorarea posibilitatilor de cooperare si asistenta;
- schimbul de functionari civili sau experti;
- acordarea de asistenta tehnica, cu accent special pe dezvoltarea zonelor dezavantajate;
- stabilirea de programe pentru schimbul de informatii si experienta, prin metode care cuprind si seminariile.
ART. 89
Cooperarea an domeniul social
1. In privinta sanatatii si sigurantei, partile vor dezvolta cooperarea dintre ele cu scopul de a ambunatati nivelul de protectie a sanatatii si securitatii muncitorilor, luind ca punct de referinta nivelul de protectie existent an Comunitate.
Cooperarea va cuprinde, an special, urmatoarele:
- acordarea de asistenta tehnica;
- schimburi de experti;
- cooperarea dintre firme;
- operatiuni de informare si pregatire profesionala;
- cooperarea an domeniul sanatatii publice.
2. In ceea ce priveste ocuparea locurilor de munca, cooperarea dintre parti se va concentra, mai ales, asupra:
- organizarii pietei muncii;
- modernizarii serviciilor de plasare si de andrumare a carierei;
- planificarii si aplicarii programelor de restructurare regionala;
- incurajarii crearii de locuri de munca pe plan local.
Cooperarea an aceste domenii va ambraca forma studiilor, furnizarii de servicii de catre experti si a informarii si pregatirii profesionale.
3. In privinta securitatii sociale, cooperarea dintre parti va incerca sa adapteze sistemul romanesc de securitate sociala la noua situatie economica si sociala, an primul rind, prin furnizarea de servicii de catre experti, de informatii si pregatire profesionala.
ART. 90
Turismul
Partile vor intensifica si dezvolta cooperarea dintre ele, care va cuprinde:
- facilitarea comertului turistic si ancurajarea schimburilor turistice antre tineri;
- sporirea fluxului de informatii prin reteaua internationala, bazele de date etc.;
- transferul de know-how prin pregatire profesionala, schimburi si seminarii;
- studierea oportunitatilor pentru operatiuni comune (proiecte peste frontiera, infratiri de orase etc.);
- participarea Romaniei la organizatii turistice europene corespunzatoare;
- armonizarea sistemelor statistice si a regulilor privind turismul;
- schimbul de stiri si asigurarea unor schimburi corespunzatoare de informatii privind problemele majore de interes comun, care afecteaza sectorul turistic;
- asistenta tehnica pentru dezvoltarea comerciala a infrastructurii de sprijinire a sectorului turistic.
ART. 91
Intreprinderile mici si mijlocii
1. Partile vor urmari dezvoltarea si antarirea antreprinderilor mici si mijlocii si cooperarea dintre acest gen de antreprinderi din Romania si din Comunitate.
2. Ele vor incuraja schimbul de informatii si know-how an urmatoarele domenii:
- crearea conditiilor de ordin juridic, administrativ, tehnic, fiscal si financiar, necesare pentru anfiintarea si extinderea antreprinderilor mici si mijlocii si pentru cooperarea peste frontiera;
- acordarea de servicii specializate solicitate de catre antreprinderile mici si mijlocii (pregatirea personalului de conducere, contabilitate, marketing, controlul calitatii etc.) si antarirea agentilor care acorda asemenea servicii;
- stabilirea unor legaturi adecvate cu agentii comunitari an vederea ambunatatirii fluxului de informatii catre antreprinderile mici si mijlocii si promovarea cooperarii peste frontiere (de exemplu: Reteaua de Cooperare si Afaceri (BC-NET), Centrele Euro-Info, conferinte etc.).
3. Cooperarea va cuprinde acordarea de asistenta tehnica, an special pentru stabilirea unui sprijin institutional adecvat pentru antreprinderile mici si mijlocii, la nivel national si regional, an domeniul serviciilor financiare, educationale, de andrumare, tehnologice si de marketing.
ART. 92
Informatii si comunicatii
Romania si Comunitatea vor lua masurile adecvate pentru stimularea unui schimb reciproc efectiv de informatii. Se va acorda prioritate programelor menite sa puna la dispozitia publicului larg informatiile de baza privind Comunitatea, si cercurile de specialisti din Romania, informatii mai specializate inclusiv, cand este posibil, accesul la bazele de date comunitare.
ART. 93
Protectia consumatorului
1. Partile vor coopera an vederea realizarii compatibilitatii depline dintre sistemele de protectie a consumatorului din Romania si din Comunitate.
2. In acest scop, cooperarea va cuprinde, an limita posibilitatilor existente:
- schimbul de informatii si de experti;
- accesul la bazele de date comunitare;
- actiuni de pregatire profesionala si asistenta tehnica.
ART. 94
Vama
1. Scopul cooperarii va fi garantarea concordantei cu toate prevederile programate spre adoptare an legatura cu comertul si comertul loial si realizarea armonizarii sistemului vamal al Romaniei cu cel comunitar, ajutind astfel usurarea pasilor spre liberalizarea prevazuta an acest acord.
2. Cooperarea va cuprinde, an special, urmatoarele:
- schimbul de informatii;
- introducerea unui document administrativ unic si a Nomenclaturii combinate;
- interconectarea dintre sistemele de tranzit ale Romaniei si ale Comunitatii;
- simplificarea controlului si a formalitatilor legate de transportul de marfuri;
- organizarea de seminarii si plasamente pentru cursanti.
Dupa caz, se va acorda asistenta tehnica.
3. Fara a prejudicia cooperarea viitoare prevazuta an acest acord si, an special, an art. 97, asistenta reciproca dintre autoritatile administrative an problemele vamale ale partilor se va desfasura an conformitate cu prevederile Protocolului nr. 6.
ART. 95
Cooperarea statistica
1. Cooperarea an acest domeniu va avea drept scop dezvoltarea unui sistem statistic eficient, capabil sa asigure, an mod rapid si la timp, date statistice demne de ancredere, necesare pentru a sprijini si indruma procesul de reforma economica si a contribui la dezvoltarea antreprinderilor private an Romania.
2. Partile vor coopera, an special, pentru:
- antarirea aparatului statistic an Romania;
- realizarea armonizarii cu metodele, standardele si clasificarile internationale (si an special comunitare);
- punerea la dispozitie a datelor necesare mentinerii si andrumarii reformei economice si sociale;
- punerea la dispozitia agentilor economici din sectorul particular a unor date macro- si microeconomice corespunzatoare;
- garantarea confidentialitatii datelor;
- schimbul de informatii statistice;
- crearea bazelor de date.
3. Se va acorda asistenta tehnica de catre Comunitate an mod adecvat.
ART. 96
Probleme economice
1. Romania si Comunitatea vor facilita procesul de reforma economica si integrare, cooperind an vederea ambunatatirii antelegerii aspectelor fundamentale ale economiilor lor respective si a crearii si aplicarii politicii economice an economiile de piata.
2. Pentru aceste scopuri, Romania si Comunitatea vor:
- schimba informatii asupra realizarilor si perspectivelor macroeconomice si asupra strategiilor de dezvoltare;
- analiza an comun problemele economice de interes reciproc, inclusiv crearea cadrului politicii economice si a instrumentelor pentru implementarea acesteia;
- incuraja cooperarea largita dintre economistii si personalul de conducere din Romania si din Comunitate, prin Programul de actiune pentru cooperarea an domeniul economic (ACE), an vederea accelerarii transferului de know-how pentru a schita politicile economice si pentru a asigura larga raspindire a rezultatelor cercetarii legate de politica.
ART. 97
Drogurile
1. Cooperarea este menita, an special, sa sporeasca eficienta politicilor si masurilor adoptate impotriva aprovizionarii si traficului ilicit de narcotice si de substante psihotrope si sa reduca abuzul de aceste produse.
2. Partile vor conveni asupra metodelor de cooperare necesare pentru atingerea acestor obiective, inclusiv a modalitatilor de aplicare a actiunilor comune. Actiunile lor vor fi bazate pe consultari si coordonare strinsa asupra obiectivelor si politicilor de masuri an domeniile vizate an paragraful 1.
3. Cooperarea dintre parti va cuprinde asistenta tehnica si administrativa, care ar putea viza, an special urmatoarele domenii:
- elaborarea si implementarea legislatiei nationale;
- crearea de institutii si centre de informare si de centre sociale si de sanatate;
- pregatirea personalului si cercetare;
- prevenirea deturnarii substantelor precursoare si a altor substante chimice utilizate an scopul producerii ilicite a medicamentelor sau a substantelor psihotrope.
Cooperarea an acest domeniu va cuprinde asistenta administrativa si tehnica an scopul stabilirii unor standarde adecvate impotriva utilizarii gresite a produselor an cauza, echivalente cu cele adoptate de catre Comunitate si alte organisme internationale pertinente, an special Forta de Actiune an Scop Chimic (C.A.T.F.).
Partile pot conveni asupra includerii si a altor domenii.
ART. 98
Administratia publica
Partile vor promova cooperarea dintre autoritatile administratiei publice, inclusiv initierea an programe de schimb, an vederea ambunatatirii cunoasterii reciproce a structurilor si functionarii sistemelor lor respective.

TITLUL VII - COOPERAREA CULTURALA

ART. 99
1. Luind an considerare Declaratia Solemna privind Uniunea Europeana, partile se obliga sa promoveze, incurajeze si faciliteze cooperarea culturala. Dupa caz, programele comunitare de cooperare culturala sau cele ale unuia sau mai multor state membre pot fi extinse Romaniei si pot fi antreprinse si alte activitati de interes pentru ambele parti.
Aceasta cooperare poate acoperi mai ales:
- schimbul necomercial de opere de arta si artisti;
- traduceri literare;
- conservarea si restaurarea monumentelor si asezarilor (mostenire arhitectonica si culturala);
- pregatirea celor care se ocupa cu problemele culturale;
- organizarea de evenimente culturale de orientare europeana;
- raspindirea realizarilor culturale deosebite, inclusiv pregatirea specialistilor romani an acest domeniu.
2. Partile vor coopera an promovarea industriei audiovizualului an Europa. Sectorul audiovizualului an Romania ar putea participa mai ales la activitati organizate de Comunitate an cadrul programului MEDIA conform procedurilor stabilite de catre organismele ansarcinate cu conducerea fiecarei activitati si an conformitate cu prevederile Hotararii Consiliului Comunitatilor Europene din 21 decembrie 1990, care stabilesc programul. Comunitatea va incuraja participarea sectorului audiovizualului din Romania la programele EUREKA corespunzatoare.
Partile asi vor coordona si, dupa caz, armoniza politicile lor referitoare la reglementarile an domeniul transmisiunilor peste frontiere, al normelor tehnice privind audiovizualul si al promovarii tehnologiei audiovizuale europene.
Cooperarea ar putea cuprinde, printre altele, schimbul de programe, burse si facilitati pentru pregatirea ziaristilor si a altor profesionisti an domeniul mass-media.

TITLUL VIII - COOPERAREA FINANCIARA

ART. 100
In vederea realizarii obiectivelor acestui acord si an conformitate cu art. 101, 102, 104 si 105, fara a prejudicia art. 103, Romania va beneficia de asistenta financiara temporara din partea Comunitatii, sub forma de donatii si amprumuturi, inclusiv amprumuturi de la Banca Europeana de Investitii, conform prevederilor art. 18 al Statutului Bancii, pentru accelerarea transformarii economice a Romaniei si pentru a ajuta Romania sa faca fata consecintelor economice si sociale ale reajustarii structurale.
ART. 101
Aceasta asistenta financiara va fi acoperita:
- fie an cadrul operatiunii PHARE prevazuta an Reglementarea Consiliului C.E.E. nr. 3906/1989, asa cum a fost modificata, pe baza multianuala sau antr-un nou cadru financiar multianual stabilit de catre Comunitate an urma consultarilor cu Romania si tinand seama de considerentele prezentate an art. 104 si 105 ale acestui acord;
- prin amprumuturile acordate de catre Banca Europeana de Investitii pana la data expirarii valabilitatii acestora; urmare consultarilor cu Romania, Comunitatea va fixa o suma maxima si o perioada de valabilitate a amprumuturilor acordate Romaniei de Banca Europeana de Investitii pentru anii urmatori.
ART. 102
Obiectivele si domeniile de asistenta financiara comunitara vor fi stabilite antr-un program indicativ care urmeaza a fi convenit antre cele doua parti. Partile vor informa Consiliul de Asociere.
ART. 103
1. In caz de necesitate speciala, luind an considerare directivele de actiune ale G-24 si disponibilitatea tuturor resurselor financiare, la cererea Romaniei si an coordonare cu institutiile financiare internationale, an contextul G-24, Comunitatea va examina posibilitatea acordarii de asistenta financiara temporara:
- pentru sprijinirea masurilor menite sa introduca si sa mentina convertibilitatea monedei romanesti;
- pentru sprijinirea stabilizarii pe termen mediu si a eforturilor de ajustare structurala, inclusiv asistenta legata de balanta de plati.
2. Aceasta asistenta financiara este conditionata de prezentarea de catre Romania a programelor pentru convertibilitate si/sau pentru restructurarea economiei sale, dupa caz, sprijinite de F.M.I. an contextul G-24, de acceptarea lor de catre Comunitate, de atasamentul continuu al Romaniei la aceste programe si, ca un obiectiv final, de tranzitia rapida spre finantarea bazata pe surse private.
3. Consiliul de Asociere va fi informat cu privire la conditiile an care aceasta asistenta se acorda si la obligatiile pe care Romania si le asuma an cadrul acestei asistente.
ART. 104
Asistenta financiara a Comunitatii va fi evaluata an functie de nevoile care apar si de nivelul de dezvoltare a Romaniei si tinand cont de prioritatile stabilite si de capacitatea de absorbtie a economiei Romaniei, de posibilitatea de a rambursa creditele si de a progresa spre un sistem bazat pe economia de piata si an ce priveste restructurarea an Romania.
ART. 105
Pentru a permite utilizarea optima a resurselor disponibile, partile vor asigura o strinsa coordonare antre contributiile Comunitatii, cele din alte surse cum ar fi statele membre, alte tari, inclusiv G-24 si institutiile financiare internationale, ca Fondul Monetar International, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

TITLUL IX - PREVEDERI INSTITUeIONALE, GENERALE aI FINALE

ART. 106
Se anfiinteaza un Consiliu de Asociere care va supraveghea realizarea prevederilor acestui acord. Acesta se va antruni la nivel ministerial, o data pe an, si ori de cate ori este nevoie. El va examina orice probleme importante care au aparut an cadrul acordului, precum si orice alte probleme bilaterale sau internationale de interes reciproc.
ART. 107
1. Consiliul de Asociere va fi format din membri desemnati de Guvernul Romaniei, pe de o parte, si membri ai Consiliului Comunitatii Europene si membri ai Comisiei Comunitatilor Europene, pe de alta parte.
2. Membrii Consiliului de Asociere pot stabili sa fie reprezentati, an conformitate cu conditiile ce se vor stipula an regulile sale de procedura.
3. Consiliul de Asociere asi va stabili propriile reguli de procedura.
4. Consiliul de Asociere va fi prezidat, pe rind, de cate un membru al Guvernului Romaniei si un membru al Consiliului Comunitatilor Europene, an conformitate cu prevederile cuprinse an regulile sale de procedura.
5. Dupa caz, la lucrarile Consiliului de Asociere poate sa participe, ca observator, si Banca Europeana de Investitii (B.E.I.).
ART. 108
In scopul atingerii obiectivelor acordului, Consiliul de Asociere va avea dreptul sa ia decizii cu privire la domeniile expres prevazute an acest acord. Deciziile luate vor fi obligatorii pentru parti, care vor lua masurile necesare an vederea aducerii la andeplinire a deciziilor luate. Consiliul de Asociere poate, de asemenea, sa faca recomandari adecvate.
Acesta va adopta deciziile si recomandarile sale cu acordul celor doua parti.
ART. 109
1. Oricare dintre cele doua parti poate supune Consiliului de Asociere orice diferend legat de aplicarea sau interpretarea prezentului acord.
2. Consiliul de Asociere poate solutiona diferendul printr-o decizie.
3. Fiecare parte este obligata sa ia masurile necesare pentru aducerea la andeplinire a deciziei prevazute an paragraful 2.
4. In cazul an care nu este posibila rezolvarea unui diferend an conformitate cu cele prevazute an paragraful 2, fiecare parte poate notifica celeilalte parti numirea unui arbitru; cealalta parte trebuie ca an 2 luni sa numeasca si ea un al doilea arbitru. In aplicarea acestei proceduri, Comunitatea si statele membre vor fi considerate ca facand o singura parte an diferend.
Consiliul de Asociere va numi un al treilea arbitru.
Deciziile arbitrilor se vor lua cu majoritate de voturi.
Fiecare parte implicata an diferend trebuie sa ia masurile necesare pentru aducerea la andeplinire a deciziilor arbitrilor.
ART. 110
1. In andeplinirea sarcinilor sale, Consiliul de Asociere va fi asistat de un Comitet de Asociere format din reprezentanti ai Guvernului Romaniei, pe de o parte, si reprezentanti ai Consiliului Comunitatilor Europene si ai membrilor Comisiei Comunitatilor Europene, pe de alta parte, de regula la nivel de functionari superiori.
Prin regulile sale de procedura Consiliul de Asociere va stabili andatoririle Comitetului de Asociere, care vor cuprinde si pregatirea sedintelor Consiliului de Asociere si modul de functionare a comitetului.
2. Consiliul de Asociere poate delega Comitetului de Asociere oricare din prerogativele sale. In acest caz, Comitetul de Asociere va adopta deciziile sale an conformitate cu conditiile prevazute la art. 108.
ART. 111
Consiliul de Asociere poate decide anfiintarea oricarui alt comitet sau organ special, care sa-l asiste an andeplinirea sarcinilor sale.
Prin regulile sale de procedura, Consiliul de Asociere va stabili componenta si sarcinile unor asemenea comitete sau organe, precum si modul lor de functionare.
ART. 112
Prin prezentul acord se anfiinteaza un Comitet Parlamentar de Asociere. El va fi un forum an care membri ai Parlamentului Romaniei si ai Parlamentului European se pot intilni si face schimb de idei. El se va antruni la intervale stabilite de el ansusi.
ART. 113
1. Comitetul Parlamentar de Asociere va cuprinde membri ai Parlamentului Romaniei, pe de o parte, si membri ai Parlamentului European, pe de alta parte.
2. Comitetul Parlamentar de Asociere asi va stabili propriile reguli de procedura.
3. Comitetul Parlamentar de Asociere va fi prezidat, pe rind, de Parlamentul Romaniei si Parlamentul European, an conformitate cu prevederile ce se vor stabili prin regulile sale de procedura.
ART. 114
Comitetul Parlamentar de Asociere poate solicita informatii cu privire la aplicarea prezentului acord din partea Consiliului de Asociere care, an acest caz, i le va furniza.
Comitetul Parlamentar de Asociere va fi informat cu privire la deciziile Consiliului de Asociere.
Comitetul Parlamentar de Asociere poate face recomandari Consiliului de Asociere.
ART. 115
In cadrul acestui acord, fiecare parte se obliga sa asigure ca persoanele fizice si juridice ale celeilalte parti sa aiba acces liber, fara discriminare an raport cu propriii cetateni, la tribunalele competente si organele administrative ale partilor, an vederea apararii drepturilor lor individuale, a dreptului de proprietate, inclusiv a celor privind proprietatea intelectuala, industriala si comerciala.
ART. 116
Nimic din prezentul acord nu va impiedica o parte contractanta sa ia masuri de natura:
a) celor pe care le considera necesare sa previna scurgerea de informatii contrare intereselor sale majore de securitate;
b) celor care se refera la productia si/sau comercializarea de arme, munitii sau materiale de razboi, la cercetarea, dezvoltarea sau productia indispensabila scopurilor de aparare, cu conditia ca aceste masuri sa nu impieteze asupra conditiilor de concurenta la produsele care nu sant destinate unor scopuri militare specifice;
c) celor pe care le considera esentiale pentru propria securitate, an cazul unor serioase tulburari interne ce pot afecta mentinerea legii si ordinii, pe timp de razboi sau an cazul unor serioase tensiuni internationale ce constituie amenintarea cu razboi, sau pentru a andeplini obligatiile pe care si le-a asumat an vederea mentinerii pacii si securitatii internationale.
ART. 117
1. Pentru domeniile cuprinse an acest acord si fara a afecta vreo prevedere speciala continuta an el:
- aranjamentele aplicate de Romania fata de Comunitate nu vor da nastere nici unei discriminari antre statele membre, cetatenii acestora sau companiile ori firmele lor;
- aranjamentele aplicate de Comunitate fata de Romania nu vor da nastere nici unei discriminari antre cetatenii romani sau companiile ori firmele acesteia.
2. Prevederile paragrafului 1 nu afecteaza dreptul partilor de a aplica prevederi relevante ale legislatiei lor fiscale contribuabililor care nu sant an situatii identice an privinta locului lor de resedinta.
ART. 118
Produsele originare din Romania nu se vor bucura la importul an Comunitate de un tratament mai favorabil decat cel pe care statele membre al aplica antre ele.
Tratamentul acordat Romaniei conform titlului IV si cap. I al titlului V nu va fi mai favorabil decat cel pe care statele membre si-l acorda reciproc.
ART. 119
1. Partile vor lua orice masuri generale sau specifice necesare pentru a-si andeplini obligatiile ce decurg din acest acord. Ele vor veghea ca obiectivele expuse an acest acord sa fie andeplinite.
2. Daca vreuna dintre parti considera ca cealalta parte nu si-a andeplinit vreo obligatie anscrisa an acest acord, ea poate lua masuri adecvate. Inainte de a proceda astfel, cu exceptia cazurilor de urgenta deosebita, va furniza Consiliului de Asociere toate informatiile necesare cerute de o examinare aprofundata si completa a situatiei, an vederea gasirii unei solutii acceptabile pentru parti.
La alegerea masurilor se va da prioritate acelora care impieteaza cel mai putin functionarea acestui acord. Aceste masuri vor fi imediat notificate Consiliului de Asociere si vor forma obiectul consultarilor an cadrul Consiliului de Asociere, daca cealalta parte cere acest lucru.
ART. 120
Pana la realizarea, conform prezentului acord, a unor drepturi echivalente pentru persoane fizice si agenti economici, acordul nu va afecta drepturile asigurate acestora an baza acordurilor care sant obligatorii pentru unul sau mai multe state membre, pe de o parte, si Romania, pe de alta parte, cu exceptia domeniilor de competenta Comunitatii, si fara a prejudicia obligatiile statelor membre rezultind din acest acord an sectoarele care tin de competenta lor.
ART. 121
Protocoalele*) nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 si anexele*) nr. I-XIX fac parte integranta din acest acord.
------------
*) Protocoalele nr. 1-7 si anexele nr. I-XIX se vor publica ulterior.
ART. 122
Acest acord este ancheiat pentru o perioada nelimitata.
Fiecare parte poate denunta prezentul acord prin notificare catre cealalta parte. Acest acord asi va inceta aplicabilitatea la 6 luni dupa data unei asemenea notificari.
ART. 123
Acest acord se va aplica, pe de-o parte, teritoriului Romaniei, si pe de alta parte, teritoriilor carora li se aplica tratatele de instituire a Comunitatii Economice Europene, a Comunitatii Europene a Energiei Atomice si Comunitatii Europene a Otelului si Carbunelui, an conditiile cuprinse an aceste tratate.
ART. 124
Acest acord este redactat, an dublu exemplar, an limbile romana, daneza, olandeza, engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, greaca si portugheza, fiecare dintre aceste texte fiind egal autentice.
ART. 125
Acest acord va fi aprobat de parti an conformitate cu propriile lor proceduri.
Acest acord va intra an vigoare an prima zi a celei de-a doua luni ce urmeaza datei la care partile asi notifica, una celeilalte, ca procedurile mentionate an primul paragraf au fost andeplinite.
La intrarea sa an vigoare, acest acord va anlocui Acordul dintre Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice si Romania cu privire la comertul si cooperarea economica si comerciala, semnat la Luxemburg la 22 octombrie 1990.
ART. 126
1. In cazul an care, pe durata andeplinirii procedurilor necesare pentru intrarea an vigoare a prezentului acord, prevederile anumitor parti ale acestui acord, an special cele referitoare la circulatia marfurilor, vor deveni efective an 1993 printr-un acord interimar antre Romania si Comunitate. Partile contractante sant de acord ca, an asemenea situatie, pentru realizarea celor cuprinse an titlul III, art. 64 si 67 ale acestui acord si an Protocoalele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 ale acestuia, expresia data intrarii an vigoare a acordului sa ansemne:
- data intrarii an vigoare a Acordului interimar cu privire la obligatiile care devin efective la acea data, si
- 1 ianuarie 1993, cu privire la obligatiile care devin efective dupa intrarea an vigoare, prin referire la data intrarii an vigoare.
2. In cazul intrarii an vigoare dupa 1 ianuarie, se vor aplica prevederile Protocolului nr. 7.

----------



Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comerţ - Anexa 1C. Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994 - în format pdf, ratificat de România la 22 decembrie 1994 prin Legea nr.133/1994 - în format pdf - M.Of.nr.360/27.12.1994




Noutaţ în domeniul desenelor şi modelelor

 Istoricul reglementarii protectiei Desenelor si Modelelor în România >>>

 Convenţii şi tratate internaţionale în domeniul desenelor şi modelelor >>>


 Ordine, dispoziţii şi instrucţiuni de serviciu în domeniul desenelor şi modelelor


 Formulare pentru utilizarea procedurilor de înregistrare, reînnoire, etc. a desenelor sau modelelor pe plan naţional >>>


 Cuantumul în lei al taxelor în domeniul proprietăţii industriale
- domeniul desene şi modele - începând cu data de 01.01.2017 - calculat la nivelul cursului B.N.R. leu-euro la data de 01.10.2016 — ANEXA Nr. 5 >>>


 Calculator privind plata taxelor pentru desene şi modele >>>


 Conturile OSIM >>>


 Clasificarea internaţională pentru desene şi modele stabilită în baza

Aranjamentului de la Locarno
  
- engleză
- franceză
- română

 Buletinele Oficiale de Proprietate Industrială online >>>

 Buletinele Oficiale de Proprietate Industrială:
Secţiunea
 Registru de desene şi modele on-line >>>

 Persoane de contact din OSIM >>>

 Servicii OSIM în domeniul desenelor şi modelelor >>>

 Formulare pentru cercetări documentare - desene şi modele >>>

 Formularele pentru utilizarea procedurilor de înregistrare, reînnoire, etc. a desenelor şi modelelor comunitare - referire la pagina Oficiului de Armonizare în Piaţa Internă - OAPI. >>>

 Calculator privind plata taxelor pentru desene şi modele comunitare - referire la pagina Oficiului de Armonizare în Piaţa Internă OAPI. >>>


 Formularele pentru utilizarea procedurilor de înregistrare, reînnoire, etc. a desenelor şi modelelor pe plan internaţional - referire la pagina Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale - OMPI >>>

 Taxele internaţionale privind procedurile de înregistrare, reînnoire, etc. a desenelor şi modelelor - referire la pagina - OMPI >>>

 Calculator privind plata taxelor pentru desene şi modele pe plan internaţional - referire la pagina Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale - OMPI >>>

| Pagina de start | Despre OSIM | Marketing, Suport pentru transfer de tehnologie şi Registrul Consilierilor în PI | Contact | Servicii | e-OSIM | Căutare | Brevete | Modele de utilitate | Mărci |
| Desene şi Modele | Topografii de produse semiconductoare | Legislaţie | Formulare | Publicaţii |
| Biblioteca Tehnică şi Juridică | Editură şi Tipografie | Colecţia natională de brevete | Relaţii internaţionale | Biroul de presă | Arhiva |
| Consilieri în Proprietate Industrială | Proprietate Industrială în Internet | Centre Regionale | Comisii de contestaţii |


OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI